Formula creierului sănătos – obiceiurile care pot ține creierul în formă, explicate de neurochirurgul Vlad Ciurea

Fie că vorbim despre copii, adulți sau vârstnici, avem la îndemână soluții simple care ne pot proteja sănătatea creierului. Este vorba despre obiceiuri pe care le putem introduce în viața noastră de zi cu zi, atât în cazul celor mici, cât și al celor mari. Le explică în detaliu cunoscutul medic neurochirurg Alexandru Vlad Ciurea, care a fost invitatul special al ediției din luna noiembrie 2023 a podcast-ului educativ „Supliment de bine” by Secom.

Întreaga discuție dintre Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic primar neurochirurgie, Doctor în Științe Medicale, și dr. Oana Trifu Bulzan o găsiți aici:

1.Începeți dimineața cu muzică!

Muzica ne dă o stare de bine, indiferent de vârsta pe care o avem. Specialistul ne sfătuiește să ne începem ziua cu muzica preferată și să ne învățăm și copiii la fel: „Se știe că, dacă vrem să avem un bebeluș sănătos, trebuie să-i punem muzică bună încă din perioada în care se află în burtică: puneți-i ceva de tip Mozart, în niciun caz Metallica! Muzica face foarte bine creierului nostru. În casă ar fi foarte bine, când avem copii sau persoane mai în vârstă, să dăm drumul la o melodie frumoasă”, este sfatul medicului neurochirug.

2. Faceți exerciții fizice regulate

Pentru a funcționa bine, creierul are nevoie de mult oxigen. Acesta din urmă este dus la creier de sânge, a cărui bună circulație este stimulată de exerciții fizice. Numeroase studii confirmă acest lucru: moderat (20 de minute zilnic), practicarea activității fizice reduce riscul de a dezvolta o boală neurocognitivă cu aproximativ 30%; când sportul este intens contribuie la formarea de noi neuroni. „Avem nevoie de aer, avem nevoie de mișcare. Un japonez celebru a spus: „Mă mișc, deci exist!” Existența umană se datorează mișcării. Cei care rămân în pat trec în altă parte”, a spus într-o notă umoristică neurochirurgul Alexandru Vlad Ciurea.

Chiar dacă nu faceți sport la sala, mergeți pe jos, în loc să luați mașina sau transportul public; luați scările în loc să luați liftul; făceți-vă singuri curățenia și cumpărăturile.

În ceeea ce privește copiii, medicul ne sfătuiește să-i ducem de mici la cât mai multe sporturi, pe lângă mișcarea în aer liber. „Hipoterapia, delfinoterapia sunt dovedite ca benefice pentru toți copiii cu Down, cei cu întârzieri de dezvoltare, pentru toți copiii cu ADHD. Există centre mari de delfinoterapie în care copilul înoată cu delfinul, apropierea este formidabilă, delfinul îi simte.”

3. Nu vă opriți din învățat

Fiți curioși și nu vă opriți din învățat niciodată! Curiozitatea menține rezerva cognitivă. Cu cât practicați mai mult activități de stimulare cognitivă, cu atât creierul va fi mai capabil să compenseze pierderile neuronale.

Jucați jocuri de societate; practicați o activitate artistică; alăturați-vă unui cerc de lectură; învățați o limbă străină. Aceleași sfaturi sunt valabile și în cazul copiilor, spune medicul neurochirurg. Ei trebuie stimulați cu tot felul de jocuri simple, în aer liber, și trebuie ținuți cât mai departe de tehnologie.

4. Conectați-vă cu lumea înconjurătoare

O persoană activă social beneficiază de o rețea neuronală mai densă decât o persoană izolată. Datorită relațiilor pozitive și stimulatoare pe care le formează în jurul ei, creierul ei funcționează mai bine și rezistă mai mult timp efectelor distructive ale leziunilor de amiloid.

Nu este vorba de a vedea oameni de dragul de a vedea oameni, ci de a vă relaxa cu ei. Așa că alegeți oamenii cu care vă simțiți bine în mod natural, care sunt uniți prin legături de familie, prietenie, interese comune, angajament pentru o cauză. Copiii vă vor urma, cu siguranță, exemplul.

5. Mâncați echilibrat

Mai multe diete au fost concepute pentru a optimiza sănătatea creierului iar anumite alimente sunt de mare ajutor. Legumele cu frunze verzi și fructele roșii furnizează antioxidanți, care reduc stresul oxidativ, care este toxic pentru neuroni; Omega 3, care se găsește în pește și fructe de mare, ajută la conexiunile neuronale. Pe de altă parte, evitați alimentele prăjite sau dulci și mâncărurile industriale.

„Mâncați ouă, toate legumele, toate fructele (mango, rodie, avocado), toate semințele (cele de dovleac sunt excelente). Ceapa, usturoiul, pătrunjelul, se cunosc încă din antichitate, stimulează procesele oxidative. Strugurele negru este bun pentru că are resveratrol esențial pentru vasele cerebrale. Peștele gras, pentru că aduce Omega 3 în creier. Zahărul rafinat este un toxic, un killer al creierului, dușman total, deci trebuie evitat. Toate prăjiturile nu fac bine, mai ales cele însiropate”, adaugă medicul neurochirurg.

6. Reduceți consumul de alcool și de tutun

Consumatorii mari (mai mult de patru pahare de vin pe zi) au un risc cu 50% mai mare de a dezvolta boala Alzheimer, deoarece consumul excesiv de alcool afectează circuitele memoriei. Împiedicând creierul să absoarbă anumite vitamine esențiale, acesta poate provoca și alte tipuri de demență. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 14% din cazurile de demență sunt atribuite fumatului, ceea ce îl face al treilea cel mai periculos factor de risc modificabil pentru această afecțiune. Fumatul nu numai că împiedică oxigenarea creierului, provocând o îngustare a vaselor de sânge, dar provoacă stres oxidativ, care este toxic pentru neuroni.

7. Relaxați-vă și predați-le copiilor lecția vieții fără stres

Nu lăsați stresul să vă copleșească. Învățați copiii de mici să fie capabili să-și prioritizeze activitățile, să nu facă mai multe lucruri deodată și să-și găsească timp pentru activițăți de relaxare. Astfel, vor evita arderea celulelor nervoase.

„Stresul, anxietatea, atacul de panică și, mai mult, acest fenomen de care se discută – burnout-ul- sunt maladiile secolului. Creierul uman, al tuturor, mai ales al persoanelor active, suferă în general și toată problema este ca să nu ajungem în această stare de relaxare”, crede medicul.

8. Dormiți bine

În timp ce dormim, creierul își evacuează deșeurile, cum ar fi proteinele beta-amiloide prezente anormal în creierul pacienților cu Alzheimer. Somnul dă roade dacă este suficient: ar trebui să durează între șase și nouă ore. Dacă este deranjat de insomnie sau apnee în somn, creierul riscă să fie mai vulnerabil. „Dimineața să vă treziți când s-au ivit primele raze de dimineața și să porniți la lucru. Deci razele de soare contează, contează buna dispoziție, gândul foarte bun, somnul. Este obligatoriu să dormim, iar formula somnului este inventată de natură. Este un ritm circadian pe care ne-a dat Dumnezeu fie că vrem, fie că nu vrem, îl avem. Cel mai bun somn este între 10.00 și 12.00 seara”, mai spune medicul neurochirurg.

9. Prevenție și refacere cu suplimente

Funcționarea creierului depinde direct de starea anumitor organe, care tind să se deterioreze o dată cu vârsta. Acestea includ în principal inima și arterele (amenințate de hipertensiune arterială, diabet, exces de colesterol), ochi (probleme de vedere), urechi (surditate), dinți și gingii (infectii dentare).

Prin urmare, este esențial să vă verificați regulat starea de sănătate și să consultați medicul pentru a corecta la timp orice problemă. Iar de multe ori prevenția se poate face prin folosirea de suplimente alimentare. „Suplimente sunt de toate felurile: și pentru tubul digestiv, și pentru somn, și pentru activitatea musculară, și pentru activitatea cerebrală, și pentru activitatea cardiacă, dar nu sunt medicamente, să vindece. Sunt bune în prevenție sau în refacere. Am avut o boală, să zicem COVID. Suplimentele după aceea te ajută să îți revii, să poți și funcționa cerebral. Și, mai ales, în astenia după COVID, care este atât de cunoscută”, a mai spus Profesorul Alexandru Vlad Ciurea, care este la rândul lui consumator de suplimente alimentare.

„Suplimentul nu este medicament, este un conglomerat de extracte de plante, de vitamine, de oligominerale. Aceste minerale minunate: zinc, seleniu, magneziu… puse în suplimente, favorizează procesele mai ales de prevenție sau chiar de ameliorare, ori de vindecare în diferite afecțiuni. Suplimentul nu se acumulează în organism, pentru că intră, își face acțiunea și iese foarte cuminte afară”.

Prof. Dr. Alexandru VladCiurea, medic primar neurochirurgie, Doctor în Științe Medicale

Articol susținut de Secom