Cătălin Cherecheș s-ar afla pe o insulă din Italia, împreună cu mama și soția lui. Cum a reușit primarul din Baia Mare să fugă din țară / Lista fugarilor români care și-au găsit refugiul în Italia

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, care a fugit din țară vineri, cu câteva ore înainte de a fi condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, s-ar afla pe o insulă din Italia, împreună cu mama și cu soția sa, potrivit unor surse Digi24. Reamintim că Cherecheș a reușit să iasă din țară folosind la frontieră documentele de identitate ale unei rude.

Cătălin Cherecheș s-ar afla pe o insulă din Italia, împreună cu mama sa, Viorica Cherecheș, și cu soția sa, spun surse Digi24. Ei ar fi pe insula Pantelleria, aflată la 100 de kilometri sud-vest de Sicilia, aproape de coasta Tunisiei.

Viorica Cherecheș, în vârstă de 68 de ani, este me dic, iar până în 2016 a condus Spitalul de Boli Infecțioase și Psihiatrie din Baia Mare. În legislatura 2016-2020, ea a fost deputat din partea PNL. În ultima sa declarație de avere, din ianuarie 2021, pentru anul fiscal precedent, sunt trecute șase terenuri intravilane, patru case și un apartament (două case deținute împreună cu primarul). La capitolul venituri, Viorica Cherecheș a trecut în declarația de avere din 2021 salariul de la spital – 205.332 lei anual, indemnizația de deputat – 141.381 lei și 227.436 lei din chirii (anual).

Alături de primar și de mama acestuia, în Italia s-ar afla și soția lui Cherecheș. Cătălin Cherecheș s-a căsătorit în 9 august cu creatoarea de modă Tabita Gliga. Ceremonia a fost organizată pe Câmpia Tineretului, un loc emblematic pentru oraș, fiind transmisă live pe pagina de Facebook a Primăriei Baia Mare.

Răzvan Doseanu, unul dintre avocații lui Cherecheș, spune că ultima dată a vorbit cu primarul joi seară, cu o zi înaintea pronunțării deciziei instanței și că acesta nu i-ar fi lăsat impresia că va încerca să se sustragă în cazul unei sentințe de condamnare cu executare.

„Mi-a spus că, indiferent de soluția instanței, va respecta hotărârea judecătorească”, a declarat pentru Digi 24 avocatul Răzvan Doseanu.

El a spus că în această perioadă nu a încercat să ia legătura cu primarul, pentru că regula era ca acesta să îl sune dacă are vreo problemă. Doseanu a mai precizat că Cherecheș are mai mulți avocați.

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Instanța a dispus, de asemenea, majorarea perioadei în care nu mai poate ocupa funcții publice de la 4 la 5 ani. De asemenea, magistrații au menţinut sechestrul pe bunurile edilului.

Potrivit deciziei instanței, din durata pedepsei de 5 ani lui Cherecheș ar urma să îi fie scăzută perioada de câteva luni în care a stat în arest, în 2016.

În completul de judecată s-a aflat judecătoarea căreia socrii lui Cherecheș au încercat să îi dea mită 50.000 de euro pentru o pedeapsă mai blândă, conform DNA.

• Soacra primarului din Baia Mare, prinsă în flagrant când îi dădea 50.000 de euro mamei unei judecătoare pentru o pedeapsă mai blândă pentru edil / Cătălin Cherecheș: Nu exclud o manevră, chiar și a soacrei
• „Poveşti de gospodine”. Primarul Cătălin Cherecheş își critică soacra prinsă când dădea mită mamei unei judecătoare: „Ai impresia că justiţia e ca la piaţă”

Cherecheș se afla sub control judiciar și avea interdicția de a părăsi țara, astfel că era dat în consemn la toate frontierele țării. Cu toate acestea, el a reușit să fugă din țară, iar vineri seară pe numele său a fost emis mandat european de arestare.

Cum a reușit primarul din Baia Mare să fugă din România

Joi noapte, Cătălin Cherecheș, a transmis live pe Facebook, susținând că este nevinovat și că i s-au furat 10 ani din viață. „Am suferit umilința publică, însoțită de acuzații mincinoase, dar nu am renunțat la luptă, și la a-mi apăra onoarea mea și a familiei mele”, a spus Cherecheș.

• VIDEO Ultimul live al lui Cătălin Cherecheș, cu suspine și oftaturi, înainte de a fi trimis la închisoare. „Acest proces nu s-a desfășurat după dorințele sau interesele mele”

Potrivit Poliției de Frontieră, Cherecheș a ieșit din țară vineri dimineață la ora 7.49, folosind cartea de identiate a unei rude. Conform publicației locale PresaSM, este vorba despre un văr al edilului fugar. Poliția a anunțat că este vorba despre o persoană născută în anul 1988, care locuiește într-o țară din Europa.

• Primele explicații despre fuga lui Cătălin Cherecheș: Primarul a ieșit din țară cu actul unei rude înainte de aflarea verdictului

Conform oficialilor Poliţiei, un poliţist de frontieră român şi unul maghiar, ambii aflaţi în afara tonetelor, au confruntat imaginea din actul de identitate cu cea a pasagerului şi au permis intrarea autovehiculului în care se afla Cherecheș în Ungaria.

„Cherecheş a ieşit din ţară prin frontiera cu Ungaria prin PTF Petea la ora 07.49 folosind o altă identitate aparţinând unei rude, o persoană de sex masculin. La ora menţionată, la controlul de frontieră efectuat pe teritoriul maghiar, s-a prezentat un autovehicul înmatriculat în România, în care se aflau două persoane, conducătorul auto care figura în regim de taxi şi un pasager pe scaunul din dreapta. Cele două persoane s-au legitimat cu cărţi de identitate româneşti, dintre care una, cea a pasagerului, aparţinea unei rude a numitului Cherecheş Cătălin, persoană care locuieşte într-un stat din Europa”, a declarat inspectorul general al IGPF, Victor-Ştefan Ivaşcu.

• Poliţistul de frontieră care l-a lăsat pe Cherecheş să iasă din țară are peste 20 de ani de experiență

Mărturia șoferului care l-a dus pe Cherecheș în Satu Mare, înainte de a fugi din România

Șoferul care l-a transportat pe Cherecheș din municipiul Baia Mare în Satu Mare, de unde mai departe a ieșit din țară, a declarat pentru PresSM că îl cunoștea pe edil și că obișnuia să îi facă niște „comisioane”.

„În Baia Mare a urcat în mașină, în fugă, mi-a scris pe parbriz Satu Mare. Avea o borsetă micuță, o geacă și un hanorac. Și avea gluga trasă pe cap, fiindcă ploua afară. Am ajuns în municipiul Satu Mare, erau acolo niște taxiuri, vreo două, am oprit, s-a urcat într-un taxi și a plecat. Era un Duster vișiniu. Nu l-a așteptat nimeni în mod special, a văzut taxiurile și mi-a făcut semn dintr-o dată să trag în stație. A fost ales la întâmplare”, a povestit șoferul.

Înainte de a coborî din mașină, Cherecheș i-a dat șoferului un bilețel și o sumă de bani, apoi s-a urcat într-un Duster vișiniu, înmatriculat în județul Satu Mare.

„Pe drum nu a povestit absolut nimic cu mine. La sfârșit mi-a dat un bilețel și niște bani să dau la cineva și atâta tot. Era foarte speriat, era panicat. Mi-am dat seama ce s-a întâmplat în momentul în care a urcat în taxi, ca să plece. Nu aveam ce să… Ne cunoaștem de 4-5 ani, îi făceam comisioane mici, mâncare, țigări. Am avut o relație frumoasă de prietenie. Cred că totul a fost de moment, cred că nu știa nimeni. A fost ceva ireal”, a mai declarat șoferul.

Dusterul poate fi mașina unui șofer care lucrează la o firmă de ride sharing.

Conducerea Poliției de Fontieră, demisă după fuga lui Cherecheș

Șeful Poliției de Frontieră, Victor Ștefan Ivașcu, a fost demis după ce primarul din Baia Mare a fugit din țară prin Vama Petea folosind documentele unei rude la frontieră. De asemenea, a fost demis și șeful IPJ Maramureș și a fost schimbată conducerea Academiei de Poliție, a anunțat duminică seară Ministerul de Interne.

„Eliberarea din funcția de Inspector General al Poliției de Frontieră a chestorului de poliție Victor Ștefan Ivașcu, cu acordul acestuia, și asigurarea continuității conducerii, prin efectul legii, de către Inspectorul General Adjunct, chestor de poliție Cornel Laurian Stoica”, se arată în comunicatul ministerului condus de Cătălin Predoiu.

MAI argumentează că schimbările au fost efectuate pentru a „susține restabilirea unui nivel înalt de eficiență managerială și profesională, precum și a încrederii cetățenilor în lege și autorități”.

Măsurile anunțate de Ministerul de Interne:

• Eliberarea din funcția de Inspector General al Poliției de Frontieră a chestorului de poliție Victor Ștefan Ivașcu, cu acordul acestuia, și asigurarea continuității conducerii, prin efectul legii, de către Inspectorul General Adjunct, chestor de poliție Cornel Laurian Stoica.
• Retragerea împuternicirii Inspectorului General Adjunct al IGPF responsabil cu supravegherea frontierei.
• Retragerea împuternicirii Inspectorului General Adjunct al IGPF responsabil cu suportul administrativ – logistic.
• Corpul de Control al Ministrului va efectua un control la Inspectoratul Teritorial Sighetul Marmației al Poliției de Frontieră, inclusiv la Punctul de Trecere a Frontierei Petea.
• Încetarea măsurii asigurării conducerii de către ofițerul desemnat la comanda Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș și împuternicirea în funcția de Inspector Șef a comisarului șef Constantin Ilea.
• Inspectoratul General al Poliției Române va efectua un control la Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș.
• Inspectoratul General al Poliției Române va evalua până la data de 6 decembrie 2023 managementul Direcției de Investigații Criminale din Inspectoratul General al Poliției Române, structură cu responsabilități de coordonare a activității de supraveghere judiciară.
• Pentru consolidarea capacității instituționale a structurilor de suport operativ de pe raza Curții de Apel Cluj, înlocuirea conducerii Brigăzii de Operațiuni Speciale Cluj prin împuternicirea unui alt ofițer în funcția de șef al Brigăzii.
• Înlocuirea conducerii Serviciului Județean de Protecție (Direcția Generală de Protecție Internă) Maramureș prin împuternicirea unui alt ofițer în funcția de șef al serviciului.
• Împuternicirea în funcția de comandant (rector) al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a domnului general de brigadă Liviu Uzlău

Cum a devenit Italia refugiul preferat al condamnaților români care fug de închisoare

Fostul ministru și primar Darius Vâlcov este primul fugar celebru pe care autoritățile române au reușit, în luna august, să îl aducă din Italia, acolo unde și-au găsit refugiul pentru a scăpa de închisoare Mario Iorgulescu, Alina Bica, fostul ofițer SRI Daniel Dragomir sau omul de afaceri Dragoș Săvulescu.

• Darius Vâlcov este nemulțumit de regimul închis de detenție și cere instanței să îi reanalizeze cazul

Europa Liberă a scris despre o metodă prin care, în ultimii ani, tot mai mulți oameni politici sau afaceriști condamnați de instanțele românești au reușit să scape de închisoare. În timp ce pentru Grecia una dintre rețete este cererea de azil politic, pentru Italia, rețeta este alta – plătesc taxe, deschid firme, angajează avocați scumpi și reușesc să evite extrădarea invocând în special condițiile improprii din închisorile din România.

Exodul condamnaților definitiv din România către Italia era până în 2021 o garanție că scapă de închisoare în baza unei legi permisive. După ce norma a fost modificată, condamnații români își premeditează fuga prin obținerea rezidenței și deschiderea unor afaceri pe teritoriul italian, a scris Europa Liberă.

Un exemplu este fostul baron PSD de Neamț, Ionel Arsene, condamnat în martie la șase ani și opt luni de închisoare cu executare într-un dosar de corupție. În luna aprilie, o instanță din Bari a respins cererea de extrădare formulată de autoritățile din România în cazul lui Arsene.

Ionel Arsene și-ar fi deschis și el o firmă în Italia înainte de a fi condamnat definitiv în România, folosind aceeași metodă prin care, în ultimii ani, tot mai mulți oameni politici sau afaceriști condamnați de instanțele românești au reușit să scape de închisoare, a scris Europa Liberă.

La începutul acestei luni, instanța supremă din Italia a decis ca Ionel Arsene să fie extrădat în România, unde trebuie să execute aproape șapte ani de închisoare. Avocații italieni ai fostului baron PSD au reclamat însă „încălcarea gravă a legislației interne și europene” de către instanța care a decis aducerea în țară a lui Arsene și susțin că acesta ar suferi de „tulburare depresivă severă” și ar exista un „risc foate mare” să se sincidă dacă ar fi încarcerat într-un penitenciar din România, a scris Corriere dela Calabria.

Publicația italiană a scris că Ionel Arsene locuiește de peste cinci ani în Italia, împreună cu soția și cu fiul lor, și așteaptă executarea deciziei definitive a instanței italiene de extrădare în România, pentru a-și ispăși pedeapsa cu închisoarea, scrie Corriere dela Calabria.

• Fostul baron PSD Ionel Arsene dă în judecată România la CEDO / Condamnatul fugar în Italia contestă extrădarea pe motiv de „labilitate psihică”

Ionel Arsene este reprezentat de doi avocați italieni, Alfredo Gaito și Mario Antinucci, care susțin că fostul lider al PSD Neamț nu poate fi extrădat și că instanța ar fi ignorat documente medicale. Cei doi apărători ai lui Arsene susțin că prin decizia de extrădare ar fi încălcată grav legislația internă și europeană.

Lista fugarilor aflați în Italia

Alina Bica– împotriva sa a fost emis de către Tribunalul București un mandat european de arestare pentru punerea în executare a pedepsei de 4 ani închisoare la care a fost condamnată definitiv pentru infracțiunea de favorizare a infractorului. În urma localizării sale în Italia, a fost transmis mandatul european de arestare autorității italiene competente, care a refuzat executarea, dispunând recunoașterea și executarea pedepsei pe teritoriul Italiei. În prezent, este în curs procedura de individualizare a executării pedepsei în Italia. „Completul de cinci judecători al Curții Supreme a fost nevoit să pună în aplicare controversata decizie a Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor (5 decembrie 2022)”, spunea Ministerul Justiției.

Fosta șefă a DIICOT a fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.

Ea era dată în urmărire internațională și a fost reținută în iulie 2020 în Italia, unde se afla din 2019. Alina Bica a fugit din România la începutul lui 2018, înainte de a fi condamnată. O perioadă, ea a stat în Costa Rica împreună cu Elena Udrea. Bica a fost încarcerată în această țară pentru o scurtă perioadă, fiind eliberată în decembrie 2018, după ce a formulat contestație față de formarea completurilor de 5 judecători.

De asemenea, Bica a fost judecată și într-un dosar privind retrocedări ilegale la ANRP, alături de omul de afaceri Dorin Cocoș, de Crinuţa Dumitrean, fost membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, Sergiu Diacomatu, fost membru în aceeaşi comisie şi omul de afaceri Gheorghe Stelian. În iunie 2018, fosta şefă a DIICOT a fost achitată în acest dosar. La începutul acestei săptămâni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis încetarea acestui proces, astfel că Cocoș, Dumitrean, Diacomatu și Stelian au scăpat de pedepsele la închisoare la care fuseseră condamnați, în baza deciziei Curții Constituționale privind prescrierea faptelor. În cazul Alinei Bica, instanța supremă a menținut decizia de achitare din prima instanță.

Dragoș Săvulescu – împotriva sa a fost emis de către Curtea de Apel București, în februarie 2019, un mandat european de arestare pentru executarea unei pedepse de 5 ani și 6 luni închisoare. Având în vedere localizarea sa pe teritoriul Italiei, mandatul european de arestare a fost înaintat autorității competente de executare din acest stat. Autoritățile italiene au refuzat predarea, dispunând executarea pedepsei în Italia și procedând la adaptarea acesteia conform legislației italiene. Pentru moment, este în curs individualizarea pedepsei care ar fi executată în Italia.

Fostul acţionar de la Dinamo Dragoş Săvulescu a fost condamnat în dosarul retrocedării plajelor din Mamaia, în care au primit condamnări și fostul primar al Constanţei Radu Mazăre, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu şi fostul acţionar al clubului Dinamo Cristian Borcea.

Daniel Dragomir – Tribunalul București a emis un mandat european de arestare în vederea executării unei pedepse de 3 ani și 10 luni închisoare. Executarea mandatului a fost refuzată de autoritățile italiene, invocând condiţiile de detenţie. Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare, el reușind să iasă din țară cu doar o zi înainte de pronunțarea instanței întrucât nu avea nicio interdicție.

Mario Iorgulescu – este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 3 ani închisoare la care a fost condamnat de către Judecătoria Sectorului 3 București, mandatul european de arestare fiind emis de către Tribunalul București. Autoritățile italiene au refuzat predarea întrucât, în urma unor expertize medico-legale dispuse în cauză, au concluzionat că starea mentală îl împiedică în mod ireversibil să participe conștient la procedură.

În august 2020, Mario Iorgulescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe.

În noaptea de 7 spre 8 septembrie 2019, fiul lui Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, a accidentat mortal cu maşina un tânăr de 24 ani. Procurorii Tribunalului București spun că Mario Iorgulescu era băut şi sub influenţa cocainei. După accident, Iorgulescu jr a fost transferat de familie în Italia, de unde nu s-a mai întors.

Într-un interviu pentru Fanatik acordat în luna noiembrie, la 3 ani după ce a ucis un tânăr într-un accident de mașină și a fugit din țară, Mario Iorgulescu a spus că nu vrea să se întoarcă în România și speră să primească o pedeapsă cu suspendare care să-i permită să rămână în Italia.

„Nu am încercat să vorbesc vreodată cu familia victimei. Dar aș vrea să le transmit ceva, să îmi cer scuze. Vreau să le spun întâi condoleanțe. Chiar sunt sincer. Dar vreau să le spun că oamenii mai și greșesc. Vreau să le spun că aș vrea să dau timpul înapoi, nu aș mai face acea greșeală. Nu pot să dau timpul înapoi, dar pot să le fac o promisiune. Voi avea grijă de acei copii, nu le va lipsi nimic, niciodată, mă voi ocupa personal, eu și familia mea. Voi face tot posibilul să nu ducă lipsă de nimic, chiar știu că le este greu fără tată, mi-aș fi dorit să nu se întâmple asta”.

Ce spun procurorii despre accidentul pe care l-a provocat Mario Iorgulescu:

• „În data de 8 august 2019, pe fondul unei crize de gelozie și într-o stare de furie, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, intenționând să se deplaseze din sat Gulia, com. Tărtășești, spre un club din Parcul Herăstrău”, Iorgulescu Gino-Mario a condus autoturismul marca Aston Martin model DBS cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate.
• Acesta a trecut pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, după care a accelerat până la 162 de km/h „în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala de accelerație la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă 700 de cai putere, pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi, condus de victima V.D.A., care a decedat pe loc.
• Din momentul în care a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului, inculpatul nu a acționat frâna, iar în momentul coliziunii pedala de accelerație era apăsată la maximum”.

Marian Zlotea – împotriva sa a fost emis un mandat european de arestare de către Tribunalul București. Predarea a fost refuzată de către autoritățile italiene, întrucât acestea nu au apreciat ca fiind suficiente condițiile de detenție asigurate de către autoritățile române, deși acestea au fost furnizate în deplină concordanță cu standardele CEDO și CPT și condiții de detenție similare au fost considerate ca fiind suficiente și corespunzătoare de alte state membre ale UE, inclusiv de instanțe italiene, în alte cauze.

Fostul europarlamentar PDL și fost președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) Marian Zlotea anunța în ianuarie 2021, într-o postare pe Facebook, că a fugit din România și că a cerut azil politic în altă țară.

Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare, fiind acuzat că, pe vremea când conducea Autoritatea Sanitar Veterinară, le-ar fi cerut subalternilor să finanțeze partidul din care făcea parte, pentru a-și păstra locurile de muncă. Marian Zlotea era judecat în acest dosar din 2015, iar prima hotărâre a fost pronunțată în 2018. Atunci, a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendare.