1 din 10 români are dureri de cap lunar. Ce afecțiuni severe pot cauza acest simptom și când ar trebui să te prezinți de urgență la neurolog?

​Durerea de cap, una din cele mai comune dureri la nivel global, poate fi simptom al unei boli, nu doar efectul oboselii sau stresului, cum o calificăm de multe ori. Cum diferențiem durerile de cap, ca să știm dacă e cazul să cerem ajutor medical? Un specialist neurolog ne explică tipurile de durere, în funcție de manifestări, și care sunt semnalele de alarmă care ar trebui să ne pună în gardă.

Un sondaj efectuat în 2021 de clinica de neurologie Neuroaxis din București arăta că 11% dintre români sunt afectați de dureri de cap lunar, iar 9,6% dintre aceștia, săptămânal. Nu toți românii cu dureri de cap recurente merg la medicul neurolog pentru investigații, iar dintre cei care o fac, o parte, arată sondajul, nu urmează tratamentul prescris. De ce este periculos acest comportament? Pentru că durerile de cap pot ascunde afecțiuni grave.

Medicii neurologi vorbesc despre două grupe mari de dureri de cap: primare, care nu sunt asociate cu alte probleme de sănătate și pot fi declanșate de diverși factori (factori de mediu, stilul de viață, inflamații etc.) și durerile secundare, care sunt generate de o altă afecțiune.

Acestea din urmă sunt cele mai periculoase și pot semnala probleme neurologice grave: anevrism cerebral, tumori cerebrale, AVC etc..

„Evaluarea de specialitate este esențială pentru diferențiere. În cazul durerilor de cap severe, recurente, recomand consultația de neurologie. Trebuie să identificăm factorii declanșatori, pentru a putea trata cauza, nu doar efectul”, explică dr. Dan Mitrea, medic neurolog în cadrul clinicii Neuroaxis din București.

Durerile de cap pot fi clasificate în șapte categorii:

• Migrena comună – care se manifestă prin dureri de cap moderat-severe, recurente;
• Migrena cu aură – în cazul căreia durerea este precedată de perturbări vizuale, senzoriale sau motorii;
• Cefaleea de tensiune – o durere ca o presiune resimțită bilateral sau ca o bandă care strânge capul;
• Cefaleea Cluster – care se manifestă localizat, pe o parte a capului, în jurul sau în spatele unui ochi, în atacuri care pot dura de la 30 de minute până la 3 ore;
• Nevralgia de trigemen – declanșată de afectarea nervului responsabil de transmiterea impulsurilor din zona feței la creier. În acest caz, inclusiv atingerea ușoară a feței poate fi resimțită ca un șoc electric;
• Durerea de tip SUNCT – denumire dată atacurilor cefalee unilaterale de tip nevralgic, scurte (între 5 secunde și 4 minute) și însoțite de hiperemie conjuctivală și lăcrimare;
• Nevralgia Arnold – declanșată de afectarea nervilor occipitali, o durere care urcă de la baza craniului spre creștetul capului și e însoțită de o senzație de arsură sau vibrație.

În trei situații, durerea de cap reprezintă un semnal de alarmă și e necesară programarea de urgență la o consultație de neurologie:

1. Apare brusc și e foarte intensă ori este asociată cu tulburări motorii sau de coordonare, slăbiciune musculară, tulburări de vedere, greață și vărsături.

2. Debutează în tandem cu greață și vărsături, în prima parte a zilei, apoi apar simptome precum somnolența, confuzia, ușoare tulburări de coordonare sau echilibru.

3. Nu trece, în ciuda administrării de antialgice (substanțe care calmează durerea).

„Astfel de dureri trebuie investigate neîntârziat, pentru că pot fi manifestări ale unor afecțiuni neurologice care să necesite intervenții sau tratamente de urgență, dacă vrem să evităm complicații severe. Pacienții trebuie să înțeleagă că o consultație neurologică la momentul potrivit poate preveni afecțiuni invalidante sau chiar le poate salva viața”, explică dr. Dan Mitrea.

​Articol susținut de Neuroaxis