România este de 20 de ani în NATO. Momente-cheie ale României în relația cu Alianța
Pe 29 martie 2004 România adera oficial la NATO. Câteva zile mai târziu, pe 2 aprilie, steagul României a fost ridicat la sediul Alianței din Bruxelles. Un moment mult așteptat de români și un semnal clar dat de România în legătură cu direcția spre care se pregătea să meargă, după decenii de apropiere cu Rusia. Ce a urmat după?
De la prezența militarilor români în Afganistan, la operaționalizarea scutului de la Deveselu și până la cele mai recente decizii, prin care forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024.
România a intrat în NATO împreună cu alte șase țări: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Momentul avea loc după ce România a primit invitația de aderare încă din anul 2002, la summitul Alianței de la Praga.
Prima misiune importantă la care România participă ca membră NATO
Prima misiune importantă la care România a participat după aderarea la Alianță a fost cea din Afganistan. România a trimis peste 32.000 de militari în zona de conflict, în rotații de câte șase luni.
În tot acest timp, 27 de militari români au murit, iar peste 200 au fost răniți.
Afganistan nu a fost singura zonă de conflict în care militarii români au fost trimiși. În primii ani de apartenență la NATO, România a trimis militari și în Irak (în jur de 10.000 de soldați), Bosnia-Herțegovina și Kosovo (câte sute de militari).
Scutul de la Deveselu
Un alt moment-cheie al apartenenței României la NATO a fost și operaționalizarea scutului anti-rachetă de la Deveselu. România a trecut, astfel, oficial, sub o umbrelă de protecție împotriva oricărei amenințări cu rachete balistice cu rază scurtă sau medie.
Baza ce a costat SUA circa 800 de milioane de dolari adăpostește un complex radar, trei baterii unde sunt rachetele-interceptoare fără incărcătură explozivă și mai multe perimetre de securitate.
Vezi imagini cu baza de la Deveselu, atat din exterior, cât și din interiorul facilități care a transformat România într-o verigă esențială în strategia de apărare NATO, AICI.
Români care s-au aflat de-a lungul timpului la vârful NATO
Pe lângă resursele oferite României, aderarea la NATO a permis cetățenilor români să ocupe funcții de vârf din cadrul Alianței.
În prezent, în funcția de adjunct al secretarului general al NATO este Mircea Geoană. El ocupă funcția din anul 2019, fiind a 17-a persoană care ocupă această poziție.
România a dat Alianței Nord-Atlantice și un asistent al secretarului general, în persoana lui Sorin Ducaru. De asemenea, fosta purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, s-a născut în România.
Mai mult, România este în topul națiunilor din care provin angajații instituției, scrie Europa Liberă România.
Primul summit NATO găzduit la București
În anul 2008, România a găzduit primul summit NATO. Reuniunea la nivel înalt a NATO a dezbătut teme semnificative, precum extinderea Alianței, relațiile sale cu Federația Rusă și misiunea din Afganistan.
Tot atunci, a fost adoptată și o declarație comună NATO-Ucraina, prin care membrii Alianței au salutat „progresele întreprinse de Ucraina în punerea în aplicare a reformelor necesare sectorului de securitate și apărare și au reiterat sprijinul pentru continuarea acestor eforturi”.
3.000 de oficiali din 49 de țări s-au aflat la București pentru a lua parte la lucrările Consiliului Nord-Atlantic. Printre aceștia s-au numărat președintele american George W. Bush, cancelarul german Angela Merkel, președintele francez Nikolas Sarkozy, premierul britanic Gordon Brown, președintele Comisiei Europene Jose Manuel Duaro Barroso, președintele rus Vladimir Putin, liderul ucrainean Viktor Iuscenko, premierul italian Romano Prodi, premierul spaniol Jose Rodriguez Zapatero, secretarul general al ONU, Ban-Ki moon.
Înainte de aderarea la NATO, ca parte din demersurile necesare înaintea acestui pas, România a fost primul stat din regiune care a aderat la Parteneriatul pentru Pace, în ianuarie 1994.
Cea mai mare bază militară NATO din România
Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, una din principalele baze militare ale Armatei Române, dar și locul unde există și cea mai mare prezență militară americană pe teritoriul României, va fi modernizată într-un program amplu de aproape 2,5 miliarde de lei până în 2030.
Tot la Mihail Kogălniceanu (MK), separat de baza aeriană, se regăsește cea mai mare bază militară americană din România. La facilitatea de la MK armata americană este și ea prezentă, tot într-un format rotațional, cu tancuri Abrams și blindate Bradley, dar și cu unități de elicoptere Black Hawk, elicoptere de atac Apache și de transport Chinook.
Pe pista de la Kogălniceanu americanii aterizează frecvent mari aeronave de transport precum avioane C-17 sau C-130 Hercules.
Pe baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu sunt staționate detașamentele străine de avioane de vânătoare care ajută la misiunile de Poliție Aeriană Întărite. Cel mai recent, luni, șase aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au aterizat la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, potrivit MApN.
Detașamentul britanic, format din aproximativ 200 de militari (piloți și personal tehnic) și aeronave Eurofighter Typhoon, va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele patru luni. Aceasta este cea de-a cincea rotaţie la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după cele executate în 2017, 2018, 2021 și 2022.
La Kogălniceanu forțele române operează unități de elicoptere, iar în trecut operau de acolo și avioanele MiG-21 Lancer.
Moment-cheie înaintea aderării la NATO: România a aprobat un culoar aerian către Kosovo
Deși la summitul de la Madrid din 1997 România a ratat aderarea la Alianță, un alt moment-cheie din relația NATO-România a avut loc chiar înaintea aderării.
În octombrie 1998, Parlamentul României a aprobat cererea NATO ca avioanele Alianței să poată utiliza spațiul aerian al României pentru posibile operațiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în „situații excepționale și de urgență”, decizie confirmată la 22 aprilie 1999, când este autorizată deschiderea spațiului aerian pentru operațiunile din Kosovo.
Citește și:
- România a notificat aliații NATO că intenționează să-l propună pe Klaus Iohannis secretar general al Alianței
- România a cheltuit, de fapt, doar 1,6% din PIB pe Apărare, deși a alocat 2,5% în 2023 / Cheltuielile României, sub media țărilor NATO
- Grupul de luptă NATO din România va fi ridicat în 2025 la nivel de brigadă: Mai mulți soldați NATO, mai multe tancuri Leclerc și obuziere Caesar
- Un sfert dintre români cred că România ar trebui să părăsească UE, o cincime spun că ar trebui să iasă din NATO – sondaj INSCOP / Cine sunt considerați vinovați pentru războaiele din Gaza și Ucraina
INTERVIURILE HotNews.ro