Românii alocă cei mai mulți bani pentru mâncare din UE. În 2023, cea mai mare creștere a bugetului alocat consumului s-a dus pe alimente

România alocă cei mai mulți bani ca procent din PIB pentru achiziția de alimente, potrivit Eurostat. Iar anul trecut, banii alocați pentru mâncare au crescut cu cel mai rapid ritm în cadrul cheltuielilor de consum, transmis luni de Statistică. Asta în vreme ce pentru educație sau îngrijire personală, bugetele familiilor au rămas la fel.

Mai jos, cheltuielile statelor europene ca pondere în PIB, potrivit Eurostat:

Cheltuielile populaţiei au fost în anul 2023 de 6223 lei pe o gospodărie (2491 lei pe o persoană), a transmis luni INS, din care cheltuielile băneşti au fost de 5808 lei pe o gospodărie mai mari cu 11,1% față de anul 2022.

Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, în anul 2023, a fost, în medie, de 415 lei lunar pe o gospodărie, în creștere cu 8,6% față de 2022.

În anul 2023, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul -3860 lei lunar pe o gospodărie şi transferurile către administraţia publică şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor – circa 2000 de lei pe o gospodărie, mai arată Statistica.

Mediul de rezidență confirmă diferețele dintre cheltuielile celor de la oraș față de cei din mediul rural.

În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6840 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2938 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.

Din punct de vedere al structurii cheltuielilor, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 35,2% în cheltuielile totale, cu 9,0 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 12,1% în cheltuielile totale, de patru ori mai mare decât în mediul urban.

Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice consumă peste o treime din totalul cheltuielilor de consum. Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili și de banii dați pe băutură și țigări.

Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor gospodăriilor populației a fost cel efectuat pentru educație de numai 18 lei pe o gospodărie (0,5% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

Obiceiuri de consum comune în Europa

Statele europene au modeluri de consum diferite, dar pot fi găsite și unele asemănări, potrivit unor studii recent publicate.

Țările mediteraneene: țări precum Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia și Spania au împărtășit în mod istoric modele similare de consum alimentar, caracterizate printr-o pondere mare de legume și fructe, o pondere relativ mare de petrol și o pondere redusă a derivatelor din carne, cu excepția Ungariei.

Țările din Nord: țări precum Austria, Danemarca, Irlanda, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit au modele de consum similare, cu o pondere relativ scăzută de cereale și fructe și o pondere ridicată a consumului de zahăr pe cap de locuitor.

Țări limitrofe: Franța și Germania, care împart o graniță și au condiții naturale similare pentru agricultură, au caracteristici distincte, cum ar fi o pondere scăzută a derivatelor din cereale în dietă și o pondere mare a stimulentelor nutritive.

Țările Europei de Est: Bulgaria și România au structuri de consum relativ similare, cu diete bazate pe carne și cantități mici de zahăr consumate.

Variații regionale: Malta și Finlanda au modele de consum distincte care nu se încadrează în niciun alt grup, structura de consum a Maltei fiind oarecum similară cu cea a altor țări mediteraneene, dar cu o pondere scăzută de fructe și legume și o pondere mare de zahăr.