De ce s-au împărțit din nou românii după momentul Babasha de la Coldplay? „A fost pur și simplu o alăturare de genuri muzicale neplăcută pentru public. Dar doar asta nu explică reacția violentă”, explică un antropolog
Antropologul Radu Umbreș spune că între cele două tabere formate după ce la concertul de marți al Coldplay de pe Arena Națională s-au cântat manele se duce o luptă pentru a demonstra cine e mai „bun român, un bun cetățean”.
Radu Umbreș spune că una dintre explicațiile pentru huiduielile primite de Babasha, artistul care a fost invitat pe scenă de solistul trupei Coldplay, Chris Martin, este aceea că oamenii care au mers la concert aveau anumite așteptări despre genul muzical pe care îl vor asculta.
„E o intersecție de mai mulți factori. Putem să ne gândim că unii oameni merg la un concert cu anumite așteptări despre stil, despre interpretare și ele le pot fi încălcate. Dar asta nu explică, până la urmă, de ce reacția a fost totuși una de huiduială, una destul de violentă, de constestare. Era un fel de inadecvare. A fost o alăturare de genuri muzicale care pentru public era neplăcută, ceea ce poate să ducă la niște reacții de respingere, dar care pot fi consumate și în alt fel. Poți să pleci, poți să ignori”, explică antropologul.
„Un stil muzical credem că indică ceva despre cel care îl cântă”
Umbreș spune că cei care au huiduit asociază manelele automat cu o anumită categorie de oameni.
- „Cred că publicul a simțit și o transgresiune a unor reprezentări sociale. Despre ce fel de oameni sunt acolo la concert, care este profilul lor cultural. Și nu doar într-o problemă de gusturi diferite, ci de modul în care un stil muzical credem că indică ceva despre cel care îl cântă și cel care ascultă muzica respectivă. Manelele sunt, probabil, cel mai popular gen muzical din România, cel puțin la nivel de cantitate de muzică ascultată.
- În același timp, într-o anumită parte a societății acest gen muzical este asociat și cu o categorie de oameni. E o intersecție între criterii etnice, asociată în special cu romii, criterii sociale, asociată cu oameni din zona marginală a societății (…).
- A treia componentă, care poate fi cea mai subtilă, dar e și foarte importantă, e asocierea manelelor cu ceea ce s-ar numi o cultură orientală, non-europeană, din zona Turciei, țărilor arabe. Aici lovește exact ceea ce cred despre ei cei care au mers la acel concert, a căror imagine despre sine și gusturile lor îi plasează în acea categorie a românilor care aspiră către vest, atât ca valori culturale, sociale, cât și exprimate în muzică”, a declarat în dialogul cu HotNews.ro Radu Umbreș.
„Nu este o muzică reprezentativă pentru consumatorii Coldplay”
Antropologul explică că deși manelele pot fi reprezentative pentru poporul român, ele nu sunt reprezentative pentru publicul formației Coldplay.
„Cred că publicul a simțit că interpreții au venit către publicul din România cu ceea ce ei au considerat că este reprezentativ pentru români. Și, într-adevăr, este o muzică pentru poporul român, dar nu este o muzică reprezentativă pentru consumatorii de Coldplay care sunt din clasa mijlocie, educați și pentru care manelele reprezintă exact acei români care nu le plac și pe care nu ar vrea ca ceilalți, din exterior, să îi identifice ca fiind caracteristici. De aici cred eu că vine această respingere”, conform antropologului.
Ar fi reacționat publicul diferit dacă pe scenă urca un manelist celebru?
Este posibil ca reacția publicului să fi fost aceeași dacă pe scenă ar fi cântat tot un cântăreț de manele, dar mult mai celebru, consideră Umbreș.
„Depinde în ce măsură… Poate dacă un manelist și-ar fi racordat, să zicem, muzica la stilul formației respective, dacă ar fi avut poate niște note ceva mai puțin orientale. Dacă un manelist ar fi cântat ceva care nu era atât de caracteristic muzicii, de la modul de a vocaliza, lucruri foarte specifice manelelor pe care nu le găsim în alte stiluri de muzică, poate reacția ar fi fost ceva mai blândă. Însă nu cred că vreunul dintre maneliști ar fi fost primit cu bucurie de acel public”, spune antropologul.
Radu Umbreș spune că din reacția publicului se pot observa anumite stereotipuri care s-au activat în momentul când pe scenă s-au cântat manele.
„Pentru unii oameni pur și simplu este un gen care nu le place. Însă una este să nu îți placă o muzică, alta este să ai o reacție viscerală, violentă la ea. Când intrăm în zona aceea de reacție, acolo putem vedea anumite prejudecăți, anumite stereotipuri care se activează. Nu înseamnă că trebuie să asculți muzică care nu îți place, dar, în același timp, toleranța trebuie să fie și față de ceilalți care sunt în public, pentru că poate nu îți place ție, dar le place altora. Tolerezi un moment care poate fi ușor neplăcut pentru tine, dar nu strici momentul pentru ceilalți și nu contești actul artistic decât dacă vrei să transmiți un mesaj și mesajul este dintr-o zonă de comunicare a faptului că muzica respectivă are ceva dezagreabil nu doar din punct de vedere artistic, ci din punct de vedere social, cultural”, detaliază acesta.
„Românii se luptă unii cu alții pentru statut social, pentru a identifica sau declara ce înseamnă să fii un bun român, un bun cetățean”
Umbreș spune că între cele două tabere formate acum se duce o luptă pentru a demonstra ce înseamnă „să fii un bun român”.
„Este încă una dintre arenele de luptă în care românii se luptă unii cu alții pentru statut social, pentru a identifica sau declara ce înseamnă să fii un bun român, un bun cetățean și mai ales pentru a indica care dintre noi nu sunt la înălțimea gusturilor noastre. Evident, și invers, cei care îi acuză de rasism, și ei la rândul lor vor să semnaleze anumite virtuți pe care le au, faptul că sunt toleranți, că poate într-un fel sunt mai vestici decât cei care se cred vestici. Tot timpul avem tipul ăsta de războaie simbolice”, a concluzionat antropologul.
Aproximativ 50.000 de persoane au participat miercuri seară la primul concert al trupei britanice Coldplay. Un al doilea concert este programat pentru joi seară.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro