De ce nu vor exista prea curând trenuri directe Aeroport Otopeni – Ruse

La final de 2023 a fost preluată cu încântare în presă o știre despre cum în primăvara acestui an vor începe să circule trenuri directe de la Aeroportul Otopeni până la Ruse (Bulgaria) pe linia 102 (via Grădiștea) care ar trebui să se redeschidă. Deși sună bine, astfel de trenuri nu sunt deloc aproape de realitate, din mai multe motive.

Prea multe obstacole și întârzieri

Ar fi cerere pentru trenuri directe Ruse – Otopeni, fiindcă aeroportul din Sofia este departe de Ruse, sunt legături mai puține la aeroportul din capitala bulgară și Otopeni are zboruri spre mai multe destinații.

De la Ruse la Sofia sunt 400 km și există un singur tren direct pe zi, care face peste șase ore, așa că un tren care ar face două ore între Ruse și Otopeni ar fi ideal. În prezent există un tren pe zi între Gara de Nord și Ruse, via Videle, dar face aproape 3 ore și întârzie uneori.

Trenurile din Bulgaria nu au viteze medii mai mici decât cele din România, fiindcă și bulgarii au porțiuni mari cu viteze de 50-60 km/h. Diferența este că trenurile bulgare de lung parcurs pe plan intern au multe opriri: spre exemplu trenul Ruse-Sofia are 17 opriri pe 400 km.

În trecut, unele site-uri au scris, în mod eronat, că sunt planuri și pentru o „linie de mare viteză de la Ruse la București, când de fapt nu există așa ceva.

Trenurile circulă de la final de 2020 între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni (Henri Coandă), oamenii s-au obișnuit cu ele, iar gradul de ocupare este mare. Din mai multe motive, inclusiv tehnice (linie simplă, gară cu doar două linii la Otopeni, lipsă de trenuri) nu au fost lansate curse directe de la Aeroport către alte orașe din țară și nici nu sunt planuri.

Presa bulgară a scris că din primăvară ar putea circula trenuri directe Ruse – Aeroport Otopeni, pe linia 102 care va fi redeschisă după ce vor fi terminate lucrările de la Grădiștea.

Dar și după ce trenurile vor reveni pe ruta directă București – Comana – Giurgiu, este nerealist să credem că pot face pe cei aproximativ 115 km undeva între 90 și 120 minute.

Lucrările nu s-au terminat la Grădiștea și este clar că nu vor circula trenuri de călători mai repede de începutul verii pe vechea rută directă București -Giurgiu și nu ar trebui să ne așteptăm la timpi scurți de parcurs.

Linia directă 102 București – Giurgiu NU a fost niciodată una de viteză și nici în cele mai bune perioade trenurile nu au făcut mai puțin de 70 minute, dar cel mai adesea și trenurile rapide și accelerate făceau 80-90 minute.

Aceste trenuri spre Ruse trec frontiera, deci vor trebui să staționeze destul, iar de la Giurgiu la Ruse mai sunt 17 km unde viteza medie este de sub 50 km/h (singurul tren face 25 de minute de la Giurgiu la Ruse).

Așadar, pare greu de crezut că un tren Otopeni – Ruse, dacă va exista, va putea face mai puțin de 2 ore și jumătate, în cel mai bun caz.

Despre posibilele trenuri Otopeni – Ruse a scris și site-ul romaniaferoviara.ro care a explicat câteva aspecte tehnice.

O postare interesantă a pus pe subiect și Asociația Pro Infrastructură care demontează această „gogoașă” feroviară și explică un aspect important: problema este că nu mai există capacitate de trenuri suplimentare spre Otopeni. Se fac eforturi în acest sens: există un studiu de fezabilitate care a proiectat un nou macaz în dreptul DNCB care să mărească predictibilitatea și numărul de garnituri spre Otopeni.

Iată postarea API

Gogoașa feroviară Ruse-Otopeni în 80 de minute.

O poveste nerealistă despre un tren Ruse-Aeroport Otopeni a fost rostogolită recent de mass-media din Bulgaria și România. Jurnaliștii bulgari au lansat o cursă imaginară între Ruse și Gara de Nord în 50 de minute. Au „găsit” și operatorul alegând cea mai modernă garnitură diesel, un Alstom Coradia Lint, căruia îi atribuie în mod fals viteza maximă de 160 km/h.

Vitezele permise în realitate de infrastructura feroviară sunt mult mai mici. Înainte de prăbușirea podului de la Grădiștea în 2005, distanța București Nord-Ruse era făcută în 110 minute. Chiar și după reparațiile recente la linie, timpul de parcurs Ruse-Gara de Nord va fi cam același.

Presa vecină a adunat 30 min la durata Ruse-Gara de Nord ca să obțină timpul până la Otopeni. Dar o cursă ipotetică Ruse-Otopeni, cu ajustările corespunzătoare ale infrastructurii, nu are nevoie de intrarea în Gara de Nord, trenul putând merge de la Chiajna direct la Mogoșoaia. Pentru o conexiune directă de aeroport timpul necesar ar fi cu doar 10 min mai mare decât cel spre Gara de Nord. S-ar putea imagina un serviciu „triunghi” Ruse-Otopeni-Gara de Nord-Ruse.

Problema este că nu mai există capacitate de trenuri suplimentare spre Otopeni. Se fac eforturi în acest sens: există un studiu de fezabilitate care a proiectat un nou macaz în dreptul DNCB care să mărească predictibilitatea și numărul de garnituri spre Otopeni.

Jurnaliștii bulgari dau și un termen: martie 2024. Cel mai devreme atunci (dar cel mai probabil mai târziu) abia vor începe PROBELE pe linia București-Giurgiu, care nu a mai avut trafic de 18 ani! De acolo până la introducerea unui serviciu feroviar transfrontalier de călători este cale lungă. E necesară și obținerea de subvenții, ceea ce iarăși este un proces de durată.

Evident, susținem o astfel de legătură plus modernizarea liniilor București-Giurgiu (care are deja finanțare europeană – așteptăm licitația) și Gara de Nord-Otopeni astfel încât timpul călătoriei să scadă, făcând și mai atractiv un astfel de serviciu. Dar trebuie să fim realiști cu privire la provocările tehnice, banii necesari și termenele de implementare.