Îngrijorare la Atena din cauza ameninţării deschise cu răpirea de către Ankara a celor 8 militari turci refugiaţi în Grecia

​O durere de cap suplimentară reprezintă pentru guvernul grec eliberarea ultimilor patru ofiţeri turci care au dezertat în Grecia după lovitura de stat eşuată din 2016 din Turcia. Au trecut 18 luni, limita maximă a arestului preventiv, astfel că au fost eliberaţi şi ultimii ofiţeri care mai rămăseseră în arestul Secţiei de Poliţie din Satul Olimpic din Atena, scrieProto Thema, citată deRador.

Această evoluţie, aşteptată de altfel, a provocat reacţia vehementă a Ankarei. Purtătorul de cuvânt al guvernului turc, Bekir Bozdağ, a lansat un atac personal împotriva premierului grec Alexis Tsipras, acuzându-l că şi-a încălcat cuvântul dat. „Grecia este o ţară care a trecut prin multe din cauza loviturilor de stat, la fel şi Turcia. Cu privire la extrădarea unor infractori, există norme internaţionale. Ca o ţară care a plătit un preţ mare din cauza loviturilor de stat, trebuie ca puciştii terorişti să fie returnaţi în Turcia. Statul grec le oferă sprijin. Am crezut că dl Tsipras îşi va ţine cuvântul şi îi va trimite înapoi pe cei opt pucişti. Dar nu i-a trimis. În această cauză există coordonare politică”.

Bozdağ a ajuns chiar în punctul de a avertiza că Turcia în cele din urmă îi va găsi şi îi va aresta pe ofiţeri: „Este sarcina noastră şi îi vom găsi, oriunde vor merge, îi vom face pachet, îi vom aduce înapoi în Turcia şi le vom administra justiţia turcă”, a spus el.

Această ameninţare este cu atât mai gravă după dezvăluirea unei acţiuni a serviciilor secrete turceşti (MIT) cu privire la răpirea/arestarea unor presupuşi susţinători ai imamului Fethullah Gülen şi ai membrilor mişcării, în afara graniţelor Turciei. Acelaşi Bozdağ spusese cu nişte luni în urmă: „Până astăzi MIT a făcut pachet şi a trimis în Turcia 80 de membri ai organizaţiei FETÖ din 18 ţări”. Nu a precizat prin ce metode au fost realizate acele „arestări”, lăsând mai degrabă să se înţeleagă faptul că e vorba de metoda răpirii.

Răpirile sunt cele care provoacă îngrijorare puternică şi în Grecia întrucât circulă deja zvonuri cu privire la eventualitatea unei tentative similare în privinţa ofiţerilor turci. Temerile autorităţilor greceşti sunt că Ankara nu se va limita doar la declaraţii provocatoare, ci îşi va pune ameninţările în practică pe teritoriul Greciei. Acest lucru ar umili guvernul grec şi ar dinamita relaţiile deja tensionate dintre Grecia şi Turcia.

Aceste temeri sunt legitime, dacă ne gândim că au trecut doar câteva săptămâni de când MIT a adus înapoi în Turcia cinci turci cadre didactice şi un medic turc care trăiau în Kosovo, printr-o operaţiune secretă care a provocat o criză politică la Pristina, unde presa a vorbit despre „răpire”.

Cei opt ofiţeri intenţionează să plece din Grecia, atunci când li se va acorda dreptul de azil şi când vor deţine documente care le vor permite să călătorească în Europa. Însă până atunci vor rămâne cu toţii într-o clădire din Attica în regim de pază strictă de teama de a nu deveni ţinta unor agenţi turci. Peste 100 de poliţişti se ocupă de protecţia lor, printre care şi mai mulţi lunetişti.