Statele Unite confirmă ultima tranșă de sancțiuni împotriva Iranului, începând de luni: Petrol, bănci și decuplarea entităților sancționate de la sistemul Swift

La șase luni după ce au ieșit din acordul nuclear iranian, Statele Unite au confirmat vineri restabilirea, începând de luni, a ultimelor sancțiuni împotriva Iranului, cele mai draconice, scrie AFP, care notează că îndoielile persistă în ceea ce privește obiectivul final al acestei campanii de „presiune maximă” americană, scrie AFP.

O primă tranșă de sancțiuni, ridicate în schimbul angajamentului din 2015 al Iranului de a nu obține arma atomică, au fost din nou impuse în august.

Așa cum a promis – și în ciuda protestelor liderilor iranieni, aliaților europeni ai Washingtonului, Chinei și Rusiei – a doua tranșă va intra în vigoare luni. Este vorba de sancționarea, prin interzicerea accesului la piața americană, a oricărei țări, entități sau companii străine care va continua să cumpere petrol iranian sau să deruleze relații comerciale cu băncile iraniene.

Opt țări vor beneficia de o derogare și vor avea voie temporar să cumpere petrol iranian, dar „doar pentru că au dat dovadă de eforturi importante pentru a-și aduce importurile de țiței spre zero”, a anunțat vineri șeful diplomației americane Mike Pompeo.

Lista acestor țări va fi publicată luni, iar secretarul de Stat a spus doar că niciun membru al UE nu se află pe această listă. Observatorii se așteaptă să obțină derogări țări precum Coreea de Sud, India, Turcia și chiar China.

Strategia nord-coreeană

Administrația Trump, care a promis sancțiunile „cele mai puternice din istorie” a asigurat că aplicarea lor va fi mult mai agresivă decât în trecut.

Mike Pompeo a argumentat că fostul președinte democrat Barack Obama a acordat importante derogări legate de vânzarea de petrol (circa 20). Iar secretarul Trezoreriei Steven Mnuchin a precizat că 700 de persoane sau entități vor fi adăugate pe lista neagră americană, respectiv cu 300 mai mult decât cele care fuseseră eliminate de pe această listă după 2015.

Acesta a precizat că SUA doresc izolarea instituțiilor financiare iraniene afectate de sancțiuni, a căror listă va fi publicată tot luni, prin eliminarea din circuitul bancar internațional Swift, cu excepția „tranzacțiilor umanitare”.

„Sancțiunile vor face rău”, crede un diplomat european, în condițiile în care Iranul, economia sa și în special rialul, moneda națională, suferă deja de mai multe luni. Potrivit acestuia, „este același plan de luptă cu Kim Jong Un și Coreea de Nord: sancțiuni, presiune maximă și apoi sunt gata să negocieze”.

Miliardarul american a afirmat în mai multe rânduri că este pregătit să se întâlnească cu liderii Republicii islamice pentru a negocia un acord global pe baza celor 12 condiții enunțate de SUA: restricții mult mai ferme și durabile privind programul nuclear, dar și sfârșitul proliferării rachetelor balistice și a activităților considerate „destabilizatoare” în țările vecine (Siria, Yemen, Liban …).

Ali Vaez, de la International Crisis Group nu este foarte optimist. „În ciuda presiunii economice, iranienii au putut continua să-și susțină aliații regionali timp de 40 de ani”, după revoluția islamică din 1979.

Intenții neclare

Cu atât mai mult cu cât situația este diferită acum față de 2012, când Barack Obama a impus sancțiunile care vor fi restabilite luni.

„Nu suntem în 2012 când lumea era unită în spatele sancțiunilor împotriva Iranului”, explică Barbara Slavin, de la Atlantic Council. „De această dată, administrația Trump este cea care încearcă să impună restului lumii o politică pe care majoritatea țărilor nu o doresc.”

UE este determinată să ajute Iranul să beneficieze economic de acordul din 2015, pentru a evita revenirea la cursa înarmării nucleare.

Dincolo de nivelul de presiune pe care americanii vor reuși să-l exercite, adevăratele intenții sunt neclare.

Pentru Barbara Slavin, „pun presiune doar pentru a pune presiune, nu iubesc Iranul și asta e tor”. Ali Vaez crede că o serie de persoane din administrație încearcă „o schimbare de regim la Teheran”.

Strategia este și mai complicată de recenta răcire a relațiilor cu Arabia Saudită, după uciderea ziaristului Jamal Khashoggi. Riadul este un aliat esențial al Washingtonului, care speră să creeze o alianță strategică în Orientul Mijlociu, cu ajutorul țărilor arabe din Golf, Egipt și Iordania, pentru a contra Iranul șiit.

„Acest proiect a murit în același timp cu Jamal Khashoggi”, crede expertul Atlantic Council.