Rusia solicită Uniunii Europene garanții legate de proiectul gazoductului balcanic

​Rusia i-a declarat Bulgariei că are nevoie de garanţii din partea Uniunii Europene înainte de a se putea angaja în construcţia unui planificat gazoduct pe teritoriul său, deoarece ambiţiile energetice ale Moscovei continuă să divizeze blocul comunitar şi să-i tensioneze în plus relaţiile cu Statele Unite, scrie Irish Times, citat de Rador. Rusia decide care este calea pe care proiectul său TurkStream 2 ar trebui să o urmeze, de la Marea Neagră spre Europa de Vest, în timp ce conducta sa Nord Stream 2, pe sub Marea Baltică, spre Germania, se apropie de finalizare, în ciuda opoziţiei puternice din partea Washingtonului şi a multor state din UE.

Preşedintele american Donald Trump şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, sunt printre cei care avertizează împotriva creşterii legăturilor energetice ale UE cu Rusia şi se tem că noile conducte ar putea permite Moscovei să oprească fluxul de gaze către Ucraina măcinată de război, care joacă acum un rol vital şi avantajos ca ţară de tranzit pentru energia rusă. „Sper că vom putea vorbi despre noi paşi concreţi [pentru TurkStream 2] odată cu acordarea garanţiilor corespunzătoare”, a declarat luni premierul rus Dmitri Medvedev, după discuţii cu omologul său bulgar, Boiko Borisov.

Garanţii fiabile

„Nu mă refer la partea bulgară, ci la garanţii fiabile care să fie date de Comisia Europeană că în viitor acest proiect nu va dispărea şi nu va întâmpina obstacole. Sper că şi prietenii noştri bulgari înţeleg acest lucru şi fac munca potrivită”. Moscova acuză UE de decizia sa de a respinge conducta South Stream, care ar fi adus gazul rusesc direct pe coasta bulgară a Mării Negre. „Noua conductă nu ar trebui să aibă aceeaşi soartă tristă ca South Stream”, a spus Medvedev, la Sofia.

Acum, Rusia este îngrijorată de faptul că Nord Stream 2, care urmează să fie finalizat în acest an, ar putea fi zădărnicit de noile reguli ale UE şi de ameninţările SUA de a impune sancţiuni anumitor firme europene care iau parte la proiect. Aceste temeri s-au diminuat însă luna trecută, când Germania a ajuns la un compromis cu membrii UE privind modul în care va fi reglementată conducta, inclusiv măsuri care ar putea reduce rentabilitatea acesteia pentru gigantul energetic condus de Kremlin, Gazprom.

Criticii, inclusiv americanii, susţin că Nord Stream 2 şi TurkStream ar permite Moscovei să pompeze gazul direct către doi dintre cei mai mari cumpărători, Germania şi Turcia, reducând în acelaşi timp livrările către statele est-europene mai mici, crescând astfel dramatic pârghiile Rusiei faţă de vecinii cu care are divergenţe politice.

Venituri din tranzit

Exporturile ruseşti de gaze către Turcia trec acum prin Ucraina, România şi Bulgaria, iar Sofia se aşteaptă să piardă veniturile din tranzit când TurkStream va începe să funcţioneze, anul acesta – dar speră să câştige prin asigurarea unui loc pe traseul TurkStream 2. După Bulgaria, TurkStream 2 va traversa Serbia şi Ungaria – ambele abând relaţii bune cu Moscova – şi se termină în Austria; ruta rivală trece prin Grecia şi pe sub Marea Adriatică, în Italia.

Medvedev a confirmat, de asemenea, că Rusia este interesată să concureze pentru un contract de construire a unei centrale nucleare în Bulgaria, la Belene, pe Dunăre, după ce planurile anterioare pentru proiect au fost respinse în 2012 din cauza preocupărilor legate de finanţare.