Europarlamentarii care trebuiau să discute statul de drept din Ungaria se plâng că nu au putut participa la o ședință din cauză că au fost anunțați prea târziu de Președinția română a Consiliului UE

​Euroaparlamentarii Claude Moraes și Judith Sargentini, care trebuiau să discute cu Consiliul UE despre situația statului de drept din Ungaria și posibilitatea declanșării sancțiunilor asupra Budapestei, se plâng că nu au putut ajunge la o ședință informală din cauza faptului că au fost anunțați în ultimul moment de către Președinția română a Consiliului UE.

Laburistul britanic Claude Moraes (membru al grupului S&D din Parlamentul European, ca și PSD), președinte al Comisiei de Libertăți Civile (LIBE), și vicepreședinta comisiei, olandeza Judith Sargentini (Verzi), trebuiau să se ducă luni să discute la Bruxelles cu reprezenanții Consiliului UE privind situația statului de drept din Ungaria și posibilitatea declanșării articolului 7 din Tratatul de Funcționare a UE asupra aceste țări – așa-numita „opțiune nucleară”, prin care un stat membru UE riscă să-i fie suspendat dreptul de vot în Consiliu din cauza unor încălcări grave ale statului de drept.

„Regretăm că nu am putut accepta această invitație, din cauza faptului că nu am fost disponibili având în vedere notificarea într-un termen atât de scurt. În timp ce îi mulțumim Președinției române a Consilului UE pentru această invitație, am aminti scrisoarea președintelui Tajani (Antonio Tajani, președintele Parlamentului European – n.r.), în care a solicitat Parlamentului să fie invitat să își prezinte poziția la o reuniune a Consiliului Afaceri Generale, în cazul în care procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1), privind Ungaria, va fi discutată și pentru care un răspuns este încă improbabil.

Așa cum am menționat deja în cadrul întâlnirilor informale anterioare care au avut loc cu Președinția, la care am participat în baza principiului cooperării loiale, în cadrul acestei proceduri, Parlamentul European, care și-a exercitat dreptul de inițiativă în temeiul prevederilor tratatului, trebuie ascultat în ședință oficială a Consiliului.

Parlamentul European nu ar trebui să fie împiedicat să își exercite rolul deplin, așa cum prevăd tratatele. Continuăm să fim convinși că este esențial ca Parlamentul European să fie invitat la o reuniune oficială a Consiliului. Un astfel de schimb de opinii aprofundat în cadrul unei reuniuni a Consiliului este de cea mai mare importanță pentru statul de drept în cadrul UE și în conformitate cu principiul cooperării loiale între instituții”, au transmis Moraes și Sargentini, într-un comunicat oficial.

Ședința la care nu au putut participa cei doi europarlamentari nici nu era una formală, așa cum solicitaseră, ci una neoficială. „Prlamentul European trebuie reprezentat într-o reuniune formală a Consiliului de Miniștri pentru discutarea Art. 7 privind Ungaria” – au insistat cei doi europarlamentari.

Sargentini, care este raportorul Parlamentului European privind situația statului de drept din Ungaria, s-a plâns pe Twitter că nu a primit încă o invitație oficială din partea Președinției române a Consiliului UE pentru o discuție oficială privind situația de la Budapesta.

Abia azi dimineață a sosit o invitație din partea Președinției române a Consiliului UE pentru o nouă non-sesiune neoficială asupra statului de drept din Ungaria. Încă nu am primit nicio invitație oficială să-mi prezint raportul. Nu, mulțumesc!”, a scris raportoarea.

În raportul său, Judith Sargentini a acuzat în termeni duri încălcări ale statului de drept de către administrația Orban din Ungaria.

În septembrie 2018, Parlamentul European a cerut statelor membre ale UE să determine, în conformitate cu Articolul 7 al Tratatului, dacă există riscul ca Ungaria să încalce valorile pe care se întemeiază UE.

Propunerea a primit 448 de voturi pentru şi 197 împotrivă. Pentru ca propunerea să fie adoptată, a fost nevoie să fie susţinută de o majoritate absolută a eurodeputaţilor, adică 376 de voturi pentru şi două treimi din voturile exprimate.

A fost prima dată când Parlamentul a cerut Consiliului UE să ia măsuri împotriva unui stat membru pentru a preveni o amenințare sistemică la adresa valorilor fundamentale ale Uniunii. Aceste valori, care sunt consacrate în Articolul 2 al Tratatului UE şi reflectate în Carta drepturilor fundamentale ale UE, includ respectul pentru democrație, egalitate, statul de drept şi drepturile omului.

Membrii Parlamentului European au cerut statelor UE să iniţieze procedura prevăzută în Articolul 7, alineatul 1 al Tratatului UE, observând că, deşi autorităţile din Ungaria şi-au arătat disponibilitatea de a discuta despre legalitatea oricăror măsuri, acestea nu au abordat situaţiile în cauză şi “rămân multe îngrijorări”. Deputaţii subliniază că aceasta este etapa preventivă a procedurii, pregătind un dialog cu statul respectiv şi „încercând să evite posibile sancţiuni”.

Parlamentul a reamintit că aderarea Ungariei la UE a fost “un act voluntar bazat pe o decizie suverană, în urma unui consens politic larg” şi a subliniat că oricare dintre guvernele Ungariei are datoria de a elimina riscul unei încălcări grave a valorilor UE.

Îngrijorările principale ale Parlamentului sunt legate de:

• funcţionarea sistemului constituţional şi electoral,
• independenţa judiciară,
• corupţia şi conflictele de interese,
• protecţia datelor personale,
• libertatea de exprimare,
• libertatea academică,
• liberatatea de religie,
• libertatea de asociere,
• dreptul la tratament egal,
• drepturile persoanelor aparţinând unor minorităţi, incluzând comunitatea Roma şi comunitatea evreiască,
• drepturile fundamentale ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor,
• drepturile economice şi sociale.

Judith Sargentini (Grupul Verzilor/ALE, Olanda), autoarea raportului, a declarat atunci:

„În săptămâna în care dezbatem Starea Uniunii, Parlamentul European transmite un mesaj important: luăm poziţie în favoarea drepturilor tuturor europenilor, incluzând cetăţenii Ungariei, şi ne apărăm valorile europene. Acum este rândul liderilor europeni să îşi asume responsabilitatea şi să înceteze să mai privească de pe margine cum statul de drept este distrus în Ungaria. Acest lucru este inacceptabil pentru o Uniune construită pe principiile democraţiei, ale statului de drept şi ale drepturilor fundamentale.”