Theresa May își trăiește ultimele zile ca prim ministru

Incapabilă să pună în practică Brexitul, Theresa May trăiește ultimele sale zile în fruntea unui guvern britanic care pare, în aceste săptămâni, aproape paralizat, scrie AFP.

Numărătoarea inversă a început joi, atunci când lidera conservatorilor a fost constrânsă să accepte, într-o reuniune cu parlamentari din partidul său, anunțarea unui „calendar pentru alegerea unui nou lider al Partidului Conservator”. Ceea ce înseamnă practic desemnarea noului premier al țării.

Criticată de luni de zile, May a reușit să se mențină la putere doar pe fondul lipsei unui candidat pregătit să-și asume riscul de a lua în mâini spinosul dosar Brexit. Dar rezultatele catastrofale pentru partidul său la alegerile locale din 2 mai și sondajele dezastruoase pentru alegerile europene de săptămâna viitoare i-au pecetluit soarta.

„De această dată, e într-adevăr pe plecare”, crede Tim Bale, profesor de științe politice la universitatea Queen Mary din Londra, care o vede cu greu supraviețuind „mai mult de două-trei săptămâni”. The Guardian scrie că „toată lumea vorbește de ea la trecut în mediul politic britanic”.

La sosirea sa la putere, după referendumul pentru Brexit din 23 iunie 2016, această fiică de pastor, fără charismă dar cu reputația unui om foarte muncitor, a promis să-și scoată țara din Uniunea Europeană pentru a conduce spre orizonturi mai înfloritoare. Trei ani mai târziu, a fost nevoită să amâne de două ori data Brexitului, inițial fixat pentru 29 martie, și chiar să organizeze alegeri europene, în ciuda promisiunilor făcute.

„A eșuat, a eșuat total”, tranșează Tim Bale, care îi prezice o judecată severă în cărțile de istorie.

Pentru analiști și editorialiști, Theresa May, 62 de ani, este în principal vinovată pentru această situație, deoarece s-a pliat în fața voinței partizanilor unui Brexit dur din partidul său, pentru convocarea alegerilor generale unde și-a pierdut majoritatea absolută din Parlament și pentru că a ales să ignore fundamentele asupra cărora UE era pregătită să negocieze un acord.

„Maybot”

După ce a suferit trei eșecuri în Parlament în încercarea de a obține aprobarea acordului de divorț pe care l-a încheiat cu Bruxellesul în noiembrie, a sfârșit prin a întinde mâna principalului partid de opoziție, Laburiștii, în încercarea de a strânge majoritate. Dar liderul laburiștilor a rupt aceste discuții vineri invocând, pe lângă divergențe, autoritatea slabă a lui May.

În campania pentru europene, Theresa May a oferit vineri, la Bristol, o imagine înfrântă, susținând însă că „nimeni altcineva (în afara conservatorilor) nu este în măsură să termine cu bine Brexitul”.

Se va face probabil fără ea. O plecare fără glorie pentru această femeie discretă dar ambițioasă, care din adolescență visa la o carieră politică și să devină prima femeie care conduce un Guvern în Marea Britanie.

Margaret Thatcher i-a suflat acest titlu, dar devine prima femeie secretar general al Conservatorilor, între 2002 și 2003.

După ce l-a susținut pe David Cameron în lupta pentru cucerirea puterii în partid, în 2005, primește portofoliul de Interne când ajunge la Downing Street, în 2010. Rămâne șase ani în acest post foarte expus, în care se ilustrează pentru gestionarea fermă a imigrației.

Suferă de imaginea unui om rece iar intervențiile sale publice adeseori repetitive și fără pasiune i-au atras supranumele „Maybot”.