Belgia: Minisummitul consacrat ocupării principalelor funcţii din UE, găzduit de premierul belgian Charles Michel

Şase premieri din partea principalelor trei familii politice europene s-au întâlnit vineri, la Bruxelles, pentru a impulsiona negocierile încordate de departajare a pretendenţilor la cele mai înalte funcţii din UE, întâlnire pe care participanţii au calificat-o drept „constructivă”, transmite AFP citat de Agerpres.

„Reuniunea a fost constructivă şi au fost identificate provocări”, potrivit unui comunicat de presă succint dat publicităţii la încheierea dineului de lucru organizat la invitaţia premierului belgian Charles Michel.

„Felul principal” al dineului informal de vineri a fost succesiunea la postul de preşedinte al Comisiei Europene, deţinut în prezent de Jean-Claude Juncker. Discuţiile din jurul mesei au vizat însă şi preşedinţia Consiliului şi a Parlamentului sau conducerea Băncii Centrale Europene.

Premierul belgian i-a invitat pe omologii Mark Rutte (Olanda, liberal), Pedro Sanchez (Spania, socialist), Antonio Costa (Portugalia, socialist), Andrej Plenkovic (Croaţia, dreapta PPE) şi Krisjanis Karins (Letonia, dreapta PPE).

Cei şase premieri au fost desemnaţi de cele trei familii politice europene care dispun de cele mai mari grupuri în noul Parlament European în urma alegerilor de la sfârşitul lunii mai.

Conform comunicatului, cei şase premieri au convenit „să consulte propria familie politică şi să rămână în contact strâns unii cu alţii”.

Mai multe surse europene au avertizat că nu ar trebui să existe aşteptări mari ca această reuniune să determine o avansare a negocierilor.

„Socialiştii vor spune din nou că îl vor pe Frans Timmermans, iar PPE că îl susţine pe Manfred Weber”, a ironizat o sursă europeană referindu-se la candidaţii cap de listă olandez, respectiv german, al principalelor două partide europene.

Nu au fost prezenţi vineri la Bruxelles preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel, a mai remarcat sursa citată de AFP, care a subliniat că poziţiile acestora sunt primordiale pentru deciderea repartizării principalelor funcţii în UE.

În cadrul summitului din 28 mai de la Bruxelles, Macron nu a ascuns în faţa presei rezervele serioase pe care le are faţă de candidatura bavarezului Manfred Weber (PPE), pentru care Merkel şi-a reiterat susţinerea pentru succesiunea, începând din noiembrie, la postul ocupat de Jean-Claude Juncker.

Cei 28 vor încerca să ajungă la o înţelegere în privinţa numelui candidatului în cadrul unui summit prevăzut să aibă loc la Bruxelles (20-21 iunie). Acesta are nevoie de aprobarea a cel puţin 21 de state pentru ca apoi candidatura sa să poată fi supusă aprobării Parlamentului European. Va reveni apoi eurodeputaţilor să decidă cu majoritate simplă (376 de voturi) în privinţa candidaturii înaintate de şefii de stat şi de guvern.

Jocurile par încă deschise la aproape două săptămâni de la scrutinul europarlamentar în urma căruia PPE şi S&D au ocupat cele mai multe locuri: Cele două grupuri politice au pierdut însă, pentru prima oară, capacitatea de a forma singure o majoritate.

Creşterea extremei drepte şi a euroscepticilor a fost stăpânită dar liberalii, deveniţi a treia forţă în Parlamentul de la Bruxelles după întăririle aduse de eurodeputaţii partidului preşedintelui francez şi de cei ai Verzilor, intenţionează în mod hotărât să participe la toate deciziile importante.

Dreapta europeană l-a reales pe Manfred Weber şef al grupului PPE din Parlamentul European, o poziţie ce îi permite să conducă negocieri cu alte grupuri politice pentru a forma o coaliţie.

Negocierile vor începe în mod oficial pe 12 iunie pentru a se finaliza cu un program de lucru pentru mandatul viitoarei Comisii. Scopul urmărit este convenirea unui program care să poate fi aprobat de cele patru mari grupuri pro-europene (PPE, S&D, ALDE&R, Verzii).

PPE a ţinut deja să anunţe că este cel mai important grup din Parlament şi că deţine majoritatea în Consiliu. „Cerem preşedinţia Comisiei. Pentru restul posturilor putem negocia”, a afirmat unul din liderii săi.

În faţa complexităţii negocierilor actuale, nu este exclusă posibilitatea convocării unui summit european pe 30 iunie, în cazul eşecului celui din 20-21 iunie, notează FP.