Verdictul Comisiei de la Veneția, în criza politică de la Chișinău: Nu au existat premise pentru dizolvarea Parlamentului /Învestirea Maiei Sandu în funcția de premier a respectat termenul legal

Comisia de la Veneția s-a pronunțat cu privire la criza politică de o săptămână de la Chișinău, apreciind că nu au existat premise pentru decizia Curții Constituționale de dizolvare a Parlamentului, iar decizia de suspendare a președintelui Igor Dodon nu s-a bazat pe Constituție. De asemenea, învestirea Maiei Sandu în funcția de premier, în 8 iunie, a respectat termenul legal, mai spun experții, potrivit Radio Chișinău.

Opinia Comisiei de la Veneţia a fost formulată la cererea secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, după ce deciziile Curţii Constituţionale au dus la dizolvarea Parlamentului de la Chişinău, în 9 iunie. Decizia Curții Constituționale a fost motivată de presupusa expirare a termenului-limită de trei luni pentru formarea unui guvern după alegerile parlamentare din februarie.

În legătură cu deciziile Curţii din 8 şi 9 iunie, Comisia a constatat că drepturile procedurale ale preşedintelui şi Parlamentului Republicii Moldova au fost grav afectate de numărul deciziilor Curţii şi de viteza cu care au fost adoptate, într-o zi sau două, la sfârşitul săptămânii, în chestiuni foarte sensibile, cu repercusiuni semnificative asupra instituţiilor statului. Nici preşedintele, nici Parlamentul nu au beneficiat de reprezentare şi nu au avut ocazia să îşi prezinte argumentele în faţa Curţii.

Mai mult, Comisia spune că nimic nu sugera o urgenţă în situaţia din Republica Moldova la acel moment, în pofida expirării intervalului de trei luni invocat. Dimpotrivă, evenimentele din Parlament indicau că un răgaz suplimentar va duce la soluţionarea crizei prin formarea unui nou guvern.

„În orice caz, se subliniază faptul că dacă partidele care formează majoritatea ajung la un acord privind formarea guvernului, așa cum s-a întâmplat în Republica Moldov, dizolvarea Parlamentului poate fi considerată o violare a obligațiunilor constituționale ale președintelui în calitatea sa de actor neutral”, spun experții Comisiei de la Veneția.

Comisia a stabilit și că modul în care Curtea Constituțională a calculat termenul de 3 luni în care putea fi dizolvat Parlamentul este fără precedent. Astfel, termenul limită ar fi fost cel de 9 iunie, iar luând în considerare că acesta a fost într-o zi de duminică, termenul ar fi trebuit extins până la 10 iunie. Comisia afirmă, astfel, că învestirea Maiei Sandu în 8 iunie a respectat termenul legal.

În opinia Comisiei de la Veneția se mai menționează că există motive serioase pentru a concluziona că decizia Curții Constituționale de suspendare a președintelui și numire a prim-ministru Pavel Filip ca președinte interimar nu a fost fundamentată pe Constituția Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia atrage atenția asupra caracterului excepțional al procedurii de revizuire a hotărârilor Curții Constituționale.

Criza politică de o săptămână de la Chișinău

• În 8 iunie, Blocul ACUM și socialiștii lui Igor Dodon au semnat un acord de colaborare și formare a unei majorități parlamentare. În funcția de președinte al Parlamentului a fost votată Zinaida Greceanîi, iar Maia Sandu a fost desemnată prim-ministru. În aceeași zi a fost învestit în funcție noul Guvern.
• Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri prin care a stabilit că toate legile și hotărârile adoptate în acea zi sunt neconstituţionale. Curtea Constituțională a declarat neconstituţională Hotărârea adoptată de Parlament pentru alegerea Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al Legislativului. Curtea a declarat neconstituțional și decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern.
• În aceeași zi, Partidul Democrat a anunțat proteste. Sute de oameni au fost aduși din toată republica la Chișinău. Au fost instalate corturi, iar oamenii au rămas în stradă, în fața instituțiilor de stat, în semn de protest.
• În 9 iunie, Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte al țării și l-a numit pe Pavel Filip președinte interimar. Pavel Filip a semnat decretul privind organizarea de alegeri anticipate în 6 septembrie 2019.
• Între timp, partenerii externi ai Republicii Moldova au recunoscut noul Parlament și noul Guvern condus de Maia Sandu.
• În 14 iunie, Partidul Democrat din Republica Moldova, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a decis să cedeze puterea Guvernului învestit de majoritatea ACUM – PSRM și condus de Maia Sandu. Reprezentanții Partidului Democrat au anunțat retragerea de la guvernare, prin demisia miniștrilor Cabinetului condus de Pavel Filip.
• În 15 iunie, judecătorii Curții Constituționale au anunțat că au anulat hotărârile luate împotriva noii majorități politice din Republica Moldova.