Finlanda respinge apelurile de a se pune capăt sponsorizării președinției UE

Noua deținătoare a președinției rotative a Consiliului UE, Finlanda, nu intenționează să discute cu alte state membre chestiunea acceptării de sponsorizări corporatiste pentru acoperirea parțială a costurilor președinției. „Nu prevedem vreo discuție cu alte state membre privind sponsorizarea corporatistă a președințiilor UE”, a declarat o purtătoare de cuvânt pentru EUobserver, citează Rador.

„Finlanda a decis să încheie un acord cu doar un singur sponsor (BMW) în cursul președinției sale. Însă fiecare stat membru are competența de a decide pentru sine în asemenea chestiuni”, a precizat ea.

Finlanda a preluat președinția Consiliului, instituția UE care reunește guvernele naționale, de la România pe 1 iulie.

Premierul finlandez Antti Rinne va prezenta planurile țării sale pentru președinția UE la o dezbatere ce va avea loc miercuri în Parlamentul European (PE).

Un grup de 97 de membri PE a trimis în aprilie o scrisoare predecesorului lui Riine, Juhu Sipila, cerându-i mai multă transparență în Consiliu.

Ei au cerut anume Finlandei să refuze orice sponsorizări corporatiste și să „facă propuneri altor state membre pentru ca toate președințiile viitoare să convină asupra unui atare reguli”.

„Sponsorizarea actualei și precedentei președinții de către companii de automobile, software și băuturi, dintre care multe au un interes activ în influențarea procesului de decizie din UE, provoacă daune politice”, au afirmat ei.

România a deținut președinția UE în primul semestru al lui 2019 și a fost sponsorizată de producătorii de automobile Renault și Mercedes și de multinaționala de băuturi Coca-Cola.

ONG-ul Foodwatch a criticat România pentru acceptarea sponsorizării de la Coca-Cola „într-un moment cu mari probleme de obezitate și alte boli împovărătoare, cum e diabetul de tip 2.”

„Este important să evităm ca politicile să fie influențate de interese comerciale. Dar fie și numai aparența conflictului de interes ar trebui evitată, întrucât aceasta afectează advers încrederea în politică, mai ales într-un moment de declin al încrederii în politică și politicieni”, a declarat ONG-ul.

Europarlamentarul olandez de extrema stângă Dennis de Jong a remis Consiliului interpelări parlamentare, întrebând cât a plătit Coca-Cola, ce a primit în schimb multinaționala și cum poate proba Consiliul că „agenda și politicile discutate în cursul președinției României a Consiliului UE au rămas libere de influența Coca-Cola, în ciuda sponsorizării.”

Consiliul a declarat că nu poate răspunde la aceste interpelări.

„Organizarea președinției, inclusiv decizia de a căuta sponsorizare pentru elemente ale președinției, este o chestiune ce privește autoritățile în cauză ale statelor membre. Nu este de competența Consiliului să răspundă la întrebări care constituie responsabilitatea președinției sale”, a afirmat el.

Sponsorizarea corporatistă a președinției nu este ceva nou, dar conform unui alt ONG în ultimii ani a devenit mai degrabă o regulă decât o excepție.

„Sponsorizarea corporatistă este acum o componentă consacrată a președințiilor rotative”, a afirmat Corporate Europe Observatory într-un raport publicat anul acesta.

„Președinția malteză din 2017 a cerut în prealabil propuneri de sponsorizare de la companii malteze, promițând în schimb «expunere, prestigiu și recunoaștere îmbunătățită a mărcii, neprețuite»; BMW, AirMalta și Microsoft se numără printre cele care au acceptat oferta”, arată raportul. Cel puțin opt state care au deținut consecutiv președinția au acceptat acorduri de sponsorizare: Olanda, Slovacia, Malta, Estonia, Bulgaria, Austria, România și acum Finlanda.

Un acord de sponsorizare nu implică neapărat și bani, ci pot fi oferite și bunuri. De exemplu, BMW a pus la dispoziția președinției finlandeze 100 de mașini.

Oportunitate de afaceri croată

Croația, care va prelua ștafeta de la Finlanda la 1 ianuarie 2020, își pregătește deja calea pentru a continua această tendință. Planul ei de acțiune pentru președinție, adoptat în aprilie, remarcă sponsorizarea președințiilor anterioare și afirmă că și Croația intenționează să selecteze sponsori. În aceeași lună, o agenție de comunicații croată identifica președinția UE drept o oportunitate de afaceri.

„Companiile croate au o imensă oportunitate de a-și promova propriile produse prin sponsorizarea reuniunilor și evenimentelor”, a scris un consultant de relații publice al agenției într-o postare pe blog intitulată „Cum să beneficiezi de pe urma președinției croate a Consiliului UE?”

„Statul membru președinte, Croația în 2020, este liber să hotărască ce oportunități oferă propriilor sale companii private; instituțiile europene nu au un cuvânt de spus”, se afirmă în postare.

„Acum este șansa companiilor private de a se implica, de a pleda pentru acces și de a profita de ocazie pentru a câștiga o mai bună poziție pe piață la nivelul UE”, concluziona ea.