Ideea unui „plan Marshall” european divizează coaliţia guvernamentală din Olanda
Liderii a două din cele patru partide care formează coaliţia guvernamentală olandeză, respectiv formaţiunea progresistă D66 şi Uniunea Creştină, au cerut marţi acordarea unui ajutor european masiv ţărilor din sudul Europei grav afectate de pandemia de coronavirus şi au susţinut ca acest lucru să se facă printr-un fel de „plan Marshall”, cum a fost numit un astfel de plan de guvernul spaniol, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Această poziţie vine însă în conflict cu cea exprimată de ceilalţi doi parteneri de coaliţie, şi anume creştin-democraţii şi liberalii premierului Mark Rutte.
„Avem nevoie de un nou „plan Marshall” pentru sudul Europei, pentru că sunt devastaţi. Italia este o adevărată dramă. Acest pământ este în ruine. În ce mă priveşte, primul mesaj ar trebui să fie: vă vom ajuta”, a declarat liderul Uniunii Creştine olandeze, Gert-Jan Segers.
La rândul său, liderul formaţiunii D66, Rob Jetten, a remarcat într-un mesaj pe Twitter că „Olanda s-a îmbogăţit datorită Uniunii Europene”, dar acum „sunt în joc locurile de muncă şi salariile în toată Europa”. „Nu-i putem lăsa pe prietenii noştri să se înece. Doar împreună putem ieşi din asta”, a apreciat liderul progresiştilor olandezi. D66 şi Uniunea Creştină fac parte din coaliţia guvernamentală, dar nu au portofolii în executiv.
În acest timp, ministrul olandez de finanţe, creştin-democratul Wopke Hoekstra, a admis că nu a manifestat „suficientă empatie” faţă de ţările din sudul Europei, dar şi-a reafirmat opoziţia faţă de emiterea unor coronabonduri cerute de acestea din urmă.
Premierii spaniol şi italian, Pedro Sanchez şi Giuseppe Conte, au blocat joi, la summitul UE desfăşurat prin teleconferinţă, un acord european privind măsurile economice europene în faţa crizei provocate de pandemia Covid-19, ei cerând măsuri economice mai hotărâte în favoarea ţărilor lor.
La acest summit, ţările nordice, în frunte cu Germania şi Olanda, au respins solicitarea formulată de un grup de nouă state (Franţa, Italia, Spania, Grecia, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Slovenia şi Portugalia) privind crearea de „coronabonduri”, obligaţiuni emise în comun de guvernele din zona euro pentru a ajuta la combaterea crizei provocate de pandemie.
„A emite eurobonduri înseamnă a traversa frontiera spre o uniune de transfer, o mutualizare a datoriilor, iar noi nu vrem acest lucru”, a explicat premierul olandez Mark Rutte, problema mutualizării datoriilor fiind un vechi subiect de divergenţă între statele zonei euro din sud şi cele din nord, acestea din urmă acuzându-le pe primele pentru lipsa de rigoare bugetară.
În urma eşecului acestui summit, liderii celor 27 de state membre ale UE au decis să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia Covid-19.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro