Coronavirus în declin: ONU reia operațiunile de relocare a refugiaților către țări terțe

ONU a anunțat joi reluarea inițiativei sale de relocare în țări terțe pentru refugiați, care a fost suspendată din martie din cauza crizei coronavirusului, întârziind relocarea a aproximativ 10.000 de refugiați, potrivit AFP.

Agențiile ONU responsabile pentru refugiați și migrație au anunțat în comun „reluarea plecărilor pentru relocare” pentru refugiații a căror mutare în țări terțe a fost deja aprobată.

Statul român va accepta, în perioada 2020-2021, un număr de 200 de refugiați de origine siriană găzduiți momentan provizoriu în Turcia, Iordania și Liban și aflați în nevoie de relocare, față de 109 în 2018-2019, 80 în 2016-2017 și câte 40 în 2014-2015 și 2012-2013, iar pentru finanțarea cheltuielilor generate de primirea acestora va primi de la UE o sumă forfetară în valoare de 10.000 euro pentru fiecare persoană relocată.

În aprilie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis căPolonia, Ungaria şi Cehia au încălcat legislaţia Uniunii Europene refuzând să primească cotele de refugiaţi alocate de UE pentru a degreva Grecia, după creşterea bruscă a numărului de imigranţi în 2015.

Prin refuzul de a respecta mecanismul temporar de relocare a celor care solicită protecţia internaţională, cele trei ţări nu şi-au îndeplinit obligaţiile conform legilor Uniunii Europene, a stabilit CJUE, potrivit Reuters, citată de Agerpres. Decizia CJUE nu presupune nicio sancţiune imediată..

Guvernele eurosceptice şi naţionaliste din estul Uniunii au invocat motive de securitate pentru a refuza să accepte refugiaţii şi migranţii, în majoritate musulmani, proveniţi din zonele afectate de războaie şi sărăcie din Orientul Mijlociu, nordul Africii sau din alte regiuni, chiar mai îndepărtate.

Statele din prima linie, cum sunt Grecia şi Italia, au reclamat vehement lipsa de solidaritate europeană, în timp ce se confruntau cu sosiri în masă, peste capacitatea sistemelor de securitate şi asistenţă socială. Ţările europene bogate, ca Germania, i-au criticat la rândul lor pe est-europeni, care refuzau să acorde ajutor, deşi beneficiau în continuare de asistenţa financiară de la Bruxelles.

În 2015, în Europa au ajuns, traversând Mediterana, peste un milion de migranţi. Luată iniţial pe nepregătite, UE a reprimat ulterior imigraţia, şi-a întărit frontierele externe şi a oferit fonduri şi asistenţă unor state nemembre, cum ar fi Turcia, pentru a-i împiedica pe migranţi să îşi continue deplasarea spre Europa.

Divergenţele interne privind migraţia nu s-au încheiat însă nici pe departe, constată Reuters. Afluxul de migranţi a contribuit şi la decizia din 2016 a Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană – cel mai mare pas înapoi pentru integrarea europeană după Al Doilea Război Mondial.