ONU reafirmă dreptul la manifestaţii paşnice, ”fundament al democraţiei”

Comitetul ONU pentru drepturile omului a reafirmat miercuri cu fermitate „dreptul la manifestaţii paşnice” şi a avertizat împotriva folosirii pretextelor legate de securitate sau de situaţia sanitară pentru a obstrucţiona acest drept fundamental, scrie Agerpres citând agenția France Presse.

„În această perioadă în care evenimente precum pandemia de Covid-19 ridică provocări fără precedent şi în care protestele de pe plan mondial în sprijinul mişcării Black Lives Matter ilustrează importanţa” dreptului de a manifesta, Comitetul ONU pentru drepturile omului a publicat instrucţiuni în care precizează conceptul de „adunare paşnică” şi obligaţiile guvernelor, indică un comunicat.

Comitetul ONU pentru drepturile omului, un organism independent compus din 18 experţi, este însărcinat să verifice buna aplicare a Pactului internaţional privind drepturile civice şi politice, în care art.21 afirmă dreptul la manifestaţii paşnice.

„Participarea la o adunare paşnică pentru a se exprima, celebra sau revendica este un drept uman fundamental” şi constituie un „fundament al unei societăţi democratice”, a declarat Christof Heyns, raportorul textului.

„Toată lumea – copii, străini, femei, lucrători migranţi, solicitanţi de azil şi refugiaţi – are dreptul de a manifesta paşnic, sub mai multe forme: în locuri publice sau private, în exterior sau în interior, online”, a detaliat el.

Motive generale precum securitatea publică nu constituie baze solide pentru a interzice adunări paşnice

Comitetul le-a amintit guvernelor obligaţiile ce le revin: să permită adunări paşnice şi să protejeze manifestanţii, să nu le interzică fără o justificare imperioasă.

„Motivele generale ca ordinea publică sau securitatea publică nu constituie baze solide pentru a interzice adunări paşnice”, a declarat Heyns.

Instrucţiunile publicate de Comitet precizează de asemenea că manifestanţii au dreptul să poarte măşti şi glugi, că guvernele nu pot colecta date personale pentru a-i intimida pe manifestanţi şi nici să blocheze internetul.

Comitetul subliniază, în final, dreptul jurnaliştilor şi observatorilor de la asociaţii de apărare a drepturilor omului să acopere şi să documenteze adunările, „inclusiv cele care sunt interzise şi violente”.

Odată cu pandemia de Covid-19, care a făcut peste 650.000 de morţi în lume, numeroase guverne au interzis adunările care depăşesc un anumit număr de persoane.

În SUA, manifestaţiile de sprijin pentru mişcarea Black Lives Matter, după moartea în luna mai a lui George Floyd, un afro-american ucis de un poliţist alb, continuă în mai multe oraşe şi se termină adeseori cu confruntări ale protestatarilor cu forţele de ordine.