Protestele din Belarus: Încep să se resimtă efectele economice, moneda națională se devalorizează iar companiile IT amenință că închid birourile

Devalorizarea monedei naționale, dolarii și euro se rarefiază pe piață iar societăți esențiale din sectorul IT amenință că pleacă. După trei săptămâni de contestare inedită împotriva președintelui Lukașenko, economia deja fragilă a Belarusului începe să resimtă efectele, scrie AFP.

În bănci și la casele de schimb, locuitorii caută cu disperare să cumpere valute, în încercarea de a-și salva economiile în fața rublei belaruse care se devalorizează puternic.

„Nu mai există nicăieri valute în bănci, angajații băncii spun că așteaptă ca poate un client să vândă” un pic, a explicat un client al uneia dintre cele mai mari bănci ale țării, Belarusbank.

În sala de așteptare, zece persoane așteaptă ca poate cineva să vină să depună euro sau dolari ori să cumpere ruble.

Moneda națională a pierdut peste 10% în ultima lună în comparație cu euro și dolarul, din cauza incertitudinii provocate de mișcarea de contestare și a temerilor că ar putea provoca o criză economică.

„Scelerați”

În ultimele zile, mai multe canale Telegram foarte urmărite de mișcarea de opoziție au lansat apeluri pentru cumpărarea de valute, cu scopul de a destabiliza moneda și, pe cale de consecință, puterea.

Alte apeluri vizează boicotarea companiilor de stat, stâlpii sistemului condus de Alexandr Lukașenko, privilegiind companiile private.

Președintele a reacționat joi, denunțând „scelerați” care „cer destabilizarea pieței financiare”.

„Nu ne permitem o prăbușire a monedei naționale”, a afirmat el, citat de agenția Belta.

Analistul independent Alexander Vasiliev arată însă că, dacă încercarea de a te debarasa de ruble este un „semn de protest”, volumele retrase nu sunt suficiente pentru a „afecta de manieră semnificativă rata de schimb”.

Dar nemulțumirea s-a extins în sectorul digital, esențial pentru Belarus, tot mai nemulțumit de frecventele întreruperi ale internetului după alegerile din 9 august dar și de percheziții, în condițiile în care noile tehnologii sunt văzute de putere drept un factor al frondei anti-Lukașenko.

Din 12 august, circa 2.000 de actori din companiile IT au semnat o scrisoare publică în care cer noi alegeri și sfârșitul violențelor, cu amenințarea de a părăsi țara.

Birouri închise

După ce birourile sale au fost percheziționate de forțele de ordine, gigantul rus Yandex a închis birourile din Minsk și a optat pentru telemuncă pentru cei 300 de angajați. Surse care afirmă că grupul a început deja să mute în afara țării angajații nu au fost confirmate de Yandex.

Aplicația Viber a afirmat pe Twitter că a închis temporar biroul din Minsk săptămâna trecută din cauza temerilor legate de securitatea angajaților dar și a „problemelor cu internetul”. Miercuri, biroul a fost redeschis.

Criza politică, provocată de realegerea lui Lukașenko într-un scrutin pe care observatorii îl consideră trucat, afectează și economia tradițională, unde spiritul etatist inspirat de URSS domnește.

„Greve în sectoare esențiale ar putea eroda și mai mult perspectivele de creștere, deja slăbite în acest an de perturbările în aprovizionarea cu petrol și de pandemie”, avertizau săptămâna trecută analiștii Fitch.

Aceștia văd o contracție a PIB-ului de 5% în 2020.

Grevele din marile uzine de stat, bastioane tradiționale ale președintelui Lukașenko, au făcut să tremure puterea, la începutul mișcării.

Dar aceste mișcări s-au redus puternic în intensitate în ultimele zile, după amenințări cu concedieri și închiderea unor participanți la mișcările de protest.