FOTO „Suntem singuri?” Locurile din Sistemul Solar care ar putea susține viața
Venus nu este singura planetă din Sistemul Solar unde oamenii de știință suspectează că ar putea exista viață, scrie Space.com.
Cercetătorii au anunțat luni că au detectat fosfină în atmosfera planetei Venus, un gaz care pe Pământ este produs doar de către microbi și oameni din ce cunoaștem până acum.
Noua descoperire nu înseamnă că am găsit viață extraterestră însă sugerează că în norii de pe Venus, pe care astrobiologii i-au marcat drept un habitat potențial pentru viața microbiană, se întâmplă lucruri interesante.
Însă lucruri interesante și misterioase se petrec și în alte părți ale Sistemului Solar care ar putea găzdui forme de viață.
De exemplu roverul Mars Curiosity al NASA a trecut prin mai multe dârde de metan în interiorul Craterului Gale al planetei roșii, detectând o variabilitate sezonieră a concentrației gazului.
E o descoperire care i-a entuziasmat pe cercetători ținând cont că vasta majoritate a metanului din atmosfera planetei noastre este produs de organisme vii. În plus, radiațiile ultraviolete ale soarelui descompun metanul din aerul de pe Marte în câteva sute de ani deci emisiile detectate de Curiosity trebuie să fie recente.
Dar metanul poate fi produs și abiotic, de exemplu prin reacții chimice între apă fierbinte și anumite tipuri de roci. Și mai există și posibilitatea ca emisiile din craterul marțian să fie cauzate de scăpări de metan capturat sub scoarța planetei roșii de milioane sau miliarde de ani.
Pe scurt, metanul de pe Marte nu este o biosemnătură convingătoare în momentul de față. Nu știm suficient de multe pentru a afirma cu certitudine un lucru atât de răsunător.
Dar există „acțiune astrobiologică” și în colțurile mai îndepărtate ale Sistemului Solar.
Enceladus, o lună a planetei Saturn, are un ocean de apă lichidă sub scoarța înghețată. Sonda Cassini a NASA a identificat compuși organici complecși, „cărămizile vieții” pe bază de carbon, în vaporii de apă care se înalță din regiunea sud-polară a satelitului.
Compușii organici nu sunt semne ale vieții de unii singuri, moleculele fiind răspândite în Sistemul Solar. Aceștia au fost găsiți în meteoriți și detectați în cozile cometelor.
Dar vaporii de pe Enceladus sunt generați de gheizere care aruncă materiale de pe suprafața lunii în spațiu, observațiile sondei Cassini arătând că precursorii chimici ai vieții – și poate chiar semne de viață – plutesc într-un mediu care conține foarte probabil și o sursă de energie ce ar putea fi folosită de microorganisme.
Cassini a detectat compuși organici complecși și în aerul unui alt satelit al planetei Saturn: Titan, a doua cea mai mare lună din Sistemul Solar
Oamenii de știință cred că Titan găzduiește două medii care ar putea susține viața – un ocean subteran de apă lichidă și mările de gaz metan de la suprafața satelitului.
Dacă însă forme de viață înoată în mările de hidrocarburi de pe Titan acestea ar fi foarte diferite de cele de pe planeta noastră care au nevoie de apă lichidă.
Aceste indicii ar putea duce la niște descoperiri majore în viitorul nu foarte îndepărtat.
NASA a lansat recent roverul Perseverance care va căuta semne ale vieții antice după ce va ateriza în Craterul Jezero de pe Marte în 2021. Perseverance va colecta și mostre pe care NASA și Agenția Spațială Europeană vor să le aducă înapoi pe Pământ, posibil până în 2031.
NASA plănuiește și o misiune numită Dragonfly către Titan care va trimite un vehicul complex pe satelitul saturnian în 2034 pentru a studia chimia complexă a acestuia și căuta potențiale semne ale vieții.
Iar căutarea vieții ar putea începe și pe Venus în următorii ani. Rocket Lab, o companie privată din California, intenționează să lanseze o misiune către planetă în 2023.
„Suntem prima generație care ar putea aborda întrebarea ‘Suntem singuri?’ într-un mod altfel decât cel filozofic”, afirmă Seth Shostak, un astronom senior de la Institutul pentru Căutarea Vieții Extraterestre Inteligente (SETI).
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro