Tensiunea urcă în Myanmar: Armata folosește tunuri de apă și gaze lacrimogene, continuă protestele masive împotriva loviturii de stat VIDEO

Tunuri de apă, tiruri cu gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene: tensiunea urca marți în Myanmar, în a patra zi de proteste masive în întreaga țară împotriva loviturii de stat din 1 februarie, transmite AFP.

În Naypyidaw, capitala construită de junta militară în inima junglei, poliția a tras cu gloanțe de cauciuc în manifestanți, potrivit martorilor.

Cu puțin timp înainte, forțele de ordine au folosit în mod repetat tunurile de apă împotriva unui grup de manifestanți care refuza să se disperseze din fața unui baraj al forțelor de ordine.

În Mandalay, al doilea oraș al țării, poliția a folosit gaze lacrimogene „împotriva protestatarilor care agitau drapele ale Ligii naționale pentru democrație”, partidul lui Aung San Suu Kyi, a povestit un martor pentru AFP.

Autoritățile au interzis cu o zi în urmă adunările formate din mai mult de cinci persoane în Yangon, Napypidaw și alte orașe din țară, decretând starea de asediu.

„Este nevoie de acțiuni (…) împotriva infracțiunilor care tulbură, împiedică și distrug stabilitatea statului”, avertiza televiziunea de stat, în fața vântului de frondă din această țară.

În ciuda amenințărilor, oamenii au ieșit din nou masiv pe străzi, marți.

În Yangon, capitala economică, contestatarii s-au adunat în apropiere de sediul LND, unde scandau „Fără dictatură!”, „Ne vrem șeful înapoi!”, respectiv Suu Kyi, deținută într-un loc secret de la arestarea sa, în 1 februarie.

În ultimele trei zile, sute de mii de oameni au manifestat în întreaga țară, într-o mișcare inedită de la revolta populară din 2007 condusă de călugări și reprimată violent de armată.

Iar riscul unei noi represiuni este real. „Știm de ce este capabilă armata: atrocități masive, uciderea civililor, dispariții forțate, tortură și arestări arbitrare”, a subliniat Tom Villarin, de la grupul parlamentar al Asean (Asociația națiunilor din Asia de Sud-Est) pentru drepturile omului.

De la 1 februarie, peste 150 de persoane – deputați, responsabili locali, activiști – au fost arestați, potrivit Asociației de asistență a prizonierilor politici.

Comandantul șef al Armatei, Min Aung Hlaing, s-a exprimat pentru prima oară luni seara, la televiziunea armatei Myawaddy TV, și a promis organizarea de „alegeri libere și corecte” la finalul stării de urgență, respectiv într-un an.

Myanmar a trăit aproape 50 de ani sub jugul armatei, după proclamarea independenței în 1948. Lovitura de stat din 1 februarie a pus capăt unui scurt interval democratic de un deceniu.

Pentru a justifica puciul, șeful armatei, Min Aung Hlaing, care concentrează puterea în prezent, a invocat „enorme” fraude la alegerile din noiembrie, câștigate masiv de LND. Observatorii internaționali nu au reclamat însă fraude notabile.

În realitate, generalii se tem că influența lor s-ar putea diminua după victoria lui Aung San Suu Kyi, care ar fi putut modifica Constituția, foarte favorabilă militarilor.

Aung San Suu Kyi, Premiul Nobel pentru pace, foarte criticată în urmă nu cu mult timp de comunitatea internațională pentru pasivitatea arătată în timpul crizei musulmanilor rohingyas, rămâne adulată în țara sa.