Summit cu miză la Bruxelles: reluarea dialogului cu Rusia ridică tensiunea în UE / Cum se poziționează România

Intenţia Germaniei şi a Franţei de a relansa dialogul cu Rusia divizează statele UE şi prefigurează discuţii dificile la summitul european început joi la Bruxelles.

La sosirea la summit, cancelarul Angela Merkel a apreciat că UE trebuie să găsească modalităţi de a intra în dialog direct cu Rusia, întrucât, argumentează ea, ”conflictele pot fi cel mai bine soluţionate prin dialog”.

”Nu este de ajuns ca preşedintele american (Joe Biden) să discute cu preşedintele rus (Vladimir Putin). Uniunea Europeană trebuie să-şi creeze la rândul ei diferite formate de discuţie” cu Moscova, a indicat anterior Merkel în faţa Bundestagului.

O părere asemănătoare a fost exprimată de cancelarul austriac Sebastian Kurz. ”Sunt foarte mulţumit să văd în sfârşit mişcări spre un dialog cu Rusia”, a spus el de asemenea la sosirea la summit.

”Din punct de vedere geografic suntem mai aproape de Rusia decât de SUA, aşadar nu puteam doar să stăm şi să privim dialogul între SUA şi Rusia, în timp ce multe chestiuni, precum Ucraina, ne afectează pe noi mai mult decât pe SUA”, explică şeful guvernului austriac.

„Mi se pare că încercăm să ne înţelegem cu ursul pentru a ţine în siguranţă o parte din albine”

Alte state membre, precum ţările baltice, Polonia sau Suedia, sunt însă mai sceptice cu privire la o asemenea abordare.

”Nu vedem nicio schimbare radicală în modelul de comportament al Rusiei”, a declarat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. ”Dacă vom încerca să abordăm (Rusia) fără nicio schimbare pozitivă din partea Rusiei, atunci vom transmite semnale foarte rele şi incerte către partenerii noştri, de pildă statele Parteneriatului Estic”.

”Mie mi se pare că încercăm să ne înţelegem cu ursul pentru a ţine în siguranţă o parte din albine”, a concluzionat preşedintele lituanian.

În acest timp, premierul olandez Mark Rutte a spus că, deşi în principiu nu este împotriva dialogului cu Rusia, el nu va participa la un summit cu această ţară.

Iohannis: „Discuţia va fi una foarte complicată, fiindcă părerile sunt foarte împărţite”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că există probleme foarte diverse care trebuie discutate şi clarificate în relaţia UE cu Federaţia Rusă, precizând că sunt chestiuni care nu pot fi tolerate, dar că în anumite zone o colaborare ar fi benefică.

„Sunt probleme foarte diverse care trebuie discutate şi clarificate în relaţia cu Federaţia Rusă, fiindcă sunt anumite chestiuni pe care nu le putem tolera, dar sunt anumite zone unde o discuţie şi o colaborare ar fi benefică, de exemplu dacă vrem să avem un plan comun de combatere a schimbărilor climatice, acolo trebuie să discutăm cu toţii, este o problemă globală care ne priveşte pe toţi şi în acest context trebuie să avem cu siguranţă abordări care sunt fezabile. Discuţia va fi una foarte complicată, fiindcă părerile sunt foarte împărţite, dar este important, după părerea mea, să găsim o modalitate prin care putem să exprimăm cu multă fermitate poziţia noastră bazată pe valori, dar pe de altă parte în chestiuni globale să găsim un canal de comunicare”, a declarat Iohannis, întrebat despre despre tatonările Franţei şi Germaniei cu privire la posibilitatea organizării unui summit al UE cu Federaţia Rusă.

Ideea unei relansări a dialogului cu Rusia, după seriile de sancţiuni ale UE contra acesteia şi represaliile Moscovei ce au rezultat de aici, a venit din partea cancelarului german Angela Merkel şi ea vine în întâmpinarea preocupărilor preşedintelui francez Emmanuel Macron, potrivit unor surse diplomatice la care face referire France Presse.

Acesta din urmă a confirmat la sosirea la summit că doreşte şi el restabilirea dialogului cu Rusia, ”pentru stabilitatea continentului european”, adăugând că, în opinia sa, acest dialog trebuie să fie ”ambiţios” şi ”exigent”, astfel încât ”să nu cedăm nimic din valorile noastre” europene.

Dincolo de ideea de bază, ”chestiunea care se pune este formatul dialogului. Cum să se desfăşoare acest dialog? La ce nivel? Prin ce canal? Şi care trebuie să fie rolul instituţiilor europene?”, remarcă o sursă europeană.

Proiectul de concluzii al summitului elaborat miercuri seară este departe de a fi adoptat. El menţionează necesitatea ca UE să discute cu Moscova despre subiectele asupra cărora blocul comunitar are interese, dacă sunt întrunite condiţiile. Discuţiile dintre liderii europeni se anunţă dificile şi un consens în această chestiune este îndepărtat.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că susţine crearea unui mecanism de dialog şi de contacte cu UE. Într-un editorial publicat marţi de cotidianul german Die Zeit, în ziua când s-au împlinit 80 de ani de la invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, el a pledat pentru ”restabilirea” unei alianţe a Rusiei cu Europa şi pentru a lăsa în urmă ”neînţelegerile” şi ”nemulţumirile” din trecut.

Preşedintele rus a dat asigurări că Rusia este deschisă ”unei cooperări corecte şi creative”, cum ar fi de exemplu stabilirea unui spaţiu comun de cooperare şi securitate ”de la Atlantic la Pacific”.

El a reproşat însă Europei că ”a sprijinit în mod activ lovitura de stat din Ucraina”, organizată de SUA şi care a provocat ”diviziunea internă” şi ”ieşirea Crimeei” din Ucraina.

Surse: Agerpres AFP, DPA şi Reuters.