Primul summit UE-China din ultimii doi ani și „întrebarea de un milion de dolari” / Beijingul a transmis că susține „în felul său" negocierile de pace din Ucraina

Premierul chinez Li Keqiang le-a spus vineri liderilor Uniunii Europene, la primul summit UE-China din ultimii doi ani, că Beijingul va face în „felul său propriu” demersuri pentru pace în Ucraina, după ce Bruxelles-ul a făcut presiuni asupra Chinei să nu furnizeze arme Rusiei și să nu o ajute să eludeze sancțiunile occidentale, potrivit Reuters.

Premierul chinez Li Keqiang a discutat cu președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, și cu șeful diplomației UE, Josep Borrell, timp de aproape două ore, prin videoconferință, la primul summit UE-China din ultimii doi ani.

„Întrebarea de un milion de dolari”

Li le-a spus liderilor UE că Beijingul a căutat întotdeauna pacea și a promovat ideea de negociere și a dat asigurări că China este dispusă să continue să joace un rol constructiv împreună cu comunitatea internațională, a relatat televiziunea chineză de stat CCTV, potrivit Reuters.

Un oficial UE citat de Reuters sub protecția anonimatului a declarat însă că poziția Chinei față de Rusia a fost „întrebarea de un milion de dolari” a summitului. „Prelungim acest război sau lucrăm împreună pentru a pune capăt acestui război? Aceasta a fost întrebarea esențială pentru summit”, a declarat oficialul.

Potrivit surselor Reuters, oficialii UE au încercat să transmită Chinei că orice ajutor acordat Rusiei ar afecta reputația internațională a Chinei și ar pune în pericol relațiile cu cei mai mari parteneri comerciali ai acesteia – Europa și Statele Unite.

Un alt oficial a subliniat că peste un sfert din comerțul global al Chinei a fost realizat anul trecut cu blocul comunitar și cu Statele Unite, față de doar 2,4% cu Rusia.

Îngrijorările Chinei

La rândul ei, China s-a declarat îngrijorată că țările europene adoptă direcții de politică externă mai dure, după modelul Statelor Unite, și a cerut ca UE „să excludă interferențele externe” în relațiile sale cu China.

Președintele Chinei, Xi Jinping, care a avut vineri o întâlnire separată cu cei doi lideri UE, tot prin videoconferință, a spus că speră ca Uniunea Europeană să își poată forma o opinie „independentă” asupra Chinei, potrivit televiziunii de stat CCTV, citate de Reuters.

Avertismentul șefei CE

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyer, a avertizat Beijingul să nu sprijine Moscova în invazia din Ucraina și să nu se amestece în sancțiunile occidentale împotriva Rusiei.

• „Am spus foarte clar că China nu ar trebui să interfereze cu sancțiunile noastre (…)
• Companiile privesc cum se poziţionează ţările (…) Niciun cetăţean european nu ar înţelege că China susţine capacitatea Rusiei de a-şi continua războiul”, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă susținută la finalul summit-ului.

Uniunea Europeană și China au convenit că războiul din Ucraina amenință securitatea globală, a declarat la rândul său șeful Consiliului European, în timp ce a avertizat China să nu ajute în războiul Rusiei.

• „UE și China, am convenit că acest război amenință securitatea globală și economia mondială. Orice încercare de a eluda sancțiunile sau de a oferi ajutor Rusiei ar prelungi războiul. Acest lucru ar duce la mai multe pierderi de vieți omenești și la un impact economic mai mare. Vom rămâne, de asemenea, vigilenți cu privire la orice încercare de a ajuta Rusia financiar sau militar. Cu toate acestea, pașii pozitivi ai Chinei pentru a ajuta la încheierea războiului ar fi salutați de toți europenii și de comunitatea globală”, a afirmat el.

Complicata relație UE-China

Relațiile UE-China erau deja tensionate înainte de războiul declanșat de Rusia în Ucraina în 24 februarie.

În 2019, UE a trecut brusc de la un limbaj diplomatic blând față de Beijing la unul mai aspru, numind China un rival „sistemic”, dar pe care o vede ca potențial partener în lupta împotriva schimbărilor climatice sau a pandemiei.

Bruxelles-ul și Beijingul au încheiat un acord de investiții la sfârșitul anului 2020, menit să rezolve unele preocupări ale UE legate de accesul de piață reciproc. Cu toate acestea, acordul comercial este acum blocat, după ce sancțiunile impuse de Bruxelles împotriva oficialilor chinezi pentru presupusele încălcări ale drepturilor omului în regiunea Xinjiang au determinat Beijingul să includă, la rândul său, pe lista neagră persoane și entități din UE.

De asemenea, China a suspendat importurile din Lituania după ce țara baltică a permis Taiwanului să deschidă o ambasadă de facto în capitala sa, ceea ce a provocat furia Beijingului, care consideră insula guvernată democratic ca fiind propriul său teritoriu, notează Reuters.