Alegeri în Franța, primele exit-poll-uri: Emmanuel Macron şi Marine Le Pen merg în turul doi / Pe cine au anunțat că vor susține ceilalți candidați
Președintele în exerciţiu Emmanuel Macron şi candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Franța, potrivit rezultatelor sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, anunțate duminică seară după încheierea votului la primul tur de scrutin.
Rezultatele exit-poll ale principalelor institute de sondare, pentru primii cinci candidați:
- Emmanuel Macron: 28,5%
- Marine Le Pen: 23,6%
- Jean-Luc Mélenchon: 20,3%
- Eric Zemmour: 7%
- Valérie Pécresse: 4,8%
- Emmanuel Macron: 28,6%
- Marine Le Pen: 24,4%
- Jean-Luc Mélenchon: 20,2%
- Eric Zemmour: 6,8%
- Valérie Pécresse: 4,6%
- Emmanuel Macron: 29%
- Marine Le Pen: 24%
- Jean-Luc Mélenchon: 20%
- Eric Zemmour: 7%
- Valérie Pécresse: 4,5%
___
Cum arată rezultatele acestui scrutin prezidențial comparativ cu cel din 2017, conform unui grafic realizat de publicația Politico.eu:
France’s next president will be either incumbent Emmanuel Macron or far-right leader Marine Le Pen, according to projections by polling institute Ipsos.
Here’s how the first-round results compared to the 2017 election \uD83D\uDC47\uD83D\uDCCA
More updates on our live blog: https://t.co/YeAiFrCo8E pic.twitter.com/rHUYmuzLk3
— POLITICOEurope (@POLITICOEurope) April 10, 2022
Ce voturi adună Macron și Le Pen în turul doi
Ceilalți candidați înscriși care au participat la cest prim tur de scrutin încep să anunțe către cine își vor îndrepta voturile în turul al doilea:
- Jean-Luc Mélenchon (extrema stângă), clasat pe locul trei cu circa 20%, spune că „Marine Le Pen nu trebuie să primească niciun singur vot în turul doi”
- Valérie Pecresse (cca 5%), candidata dreptei tradiționale (Les Republicains), anunță că îl va vota pe Emmanuel Macron. „Proximitatea cu Vladimir Putin o discreditează (pe Marine Le Pen) că ar putea apăra interesele țării noastre în aceste vremuri tragice”.
- Eric Zemmour, alt candidat al extremei drepte (cca 7%), va cere alegătorilor săi să o voteze pe Marine Le Pen. Anunțul a fost făcut chiar de Marion Marechal, nepoata lui Le Pen, care de altfel l-a susținut pe Zemmour în primul tur și nu pe mătușa sa.
- Yannick Jadot, candidatul Verzilor (cca 4%), îl va susține pe Macron. „Îi chem pe votanții ecologiști să blocheze extrema dreaptă și să-și ofere votul lui Emmanuel Macron”.
Ce rezultate anunță primele exit-poll-uri:
- Emmanuel Macron – 28,1% / Marine Le Pen – 23,3% – proiecțiile institutului de sondare Ipsos
- Emmanuel Macron – 28,6% / Marine Le Pen – 24,4% – conform estimărilor Ifop-Fiducial
- Următorii clasați, conform estimărilor: Jean-Luc Mélenchon – în jur de 20%, Eric Zemmour – 7% și Valérie Pécresse – 5%
Astfel, conform diferitelor exit-poll-uri anunțate duminică seară de trei institute de sondare, în frunte s-a clasat clar Emmanuel Macron, cu un scor între 27,6% și 29,7%, urmat de rivala de extremă-dreapta Marine Le Pen, care ar fi primit între 23,5% și 24,7% din voturi.
Candidatul stângii radicale, Jean-Luc Melenchon, s-a clasat pe locul trei, cu 19,8% – 20,8% din voturi.
Absenteismul la vot a fost unul ridicat, între 26,2% şi 29,1%, ilustrând neîncrederea tot mai mare a francezilor în clasa politică. În 2017, rata absenteismului a fost de 22,2%.
*******
Francezii au votat duminică în primul tur al alegerilor prezidenţiale, la urne fiind așteptați aproximativ 48,7 milioane de alegători înscrişi pe listele electorale.
Nu mai puțin de 12 candidaţi au intrat în cursă în acest prim tur de scrutin, favoriți să acceadă în al doilea tur fiind – conform sondajelor – preşedintele în exerciţiu Emmanuel Macron şi candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen.
Astfel, dacă nu va avea loc vreo surpriză uriașă, Emmanuel Macron (surprinzătorul câștigător al alegerilor prezidențiale din 2017) își va afla duminică seară adversarul cu care se va confrunta în turul doi al alegerilor, ce vor avea loc pe 24 aprilie.
Presa franceză s-a concentrat pe parcursul zilei pe rata de participare la vot, întrucât sondajele difuzate în ultima parte a campaniei prevesteau un absenteism ridicat. Acesta a fost în final între 26,2% şi 29,1%, ilustrând neîncrederea tot mai mare a francezilor în clasa politică.