Arme, adăposturi antiaeriene și pastile cu iod: Finlandezii se pregătesc într-un număr record pentru un conflict cu Rusia

Numeroși finlandezi s-au înrolat pentru antrenamente militare din cauza temerilor legate de un conflict cu Rusia după invadarea Ucrainei și în contextul în care țara nordică și-a exprimat dorința de a intra în NATO, relatează USA Today.

Antti Kettunen își scoate pistolul Glock 17, țintește și trage înspre o țintă înainte de a sprinta înspre un perete cu numeroase găuri în el și începe să tragă din nou.

Este doar o altă zi de antrenamente pentru Asociația Rezerviștilor din Vantaa, filiala locală a Asociației Rezerviștilor Finlandezi. După ce Rusia a declanșat invazia în Ucraina pe 24 februarie, nopțile de antrenament la poligonul de aici se simt altfel.

Este ceva mai multă energie în aer, aceasta fiind evidențiată și de discuțiile neliniștite de pe canalele social media ale asociației și creșterea numărului membrilor.

Peste un sfert din cei 1.354 de membri ai organizației din Vantaa s-au alăturat în ultimele săptămâni acesteia în contextul în care mii de finlandezi s-au înscris în asociații de antrenament pentru a-și îmbunătăți aptitudinile militare sau învăța unele noi după izbucnirea războiului.

Temerile sunt alimentate de proximitatea geografică a Finlandei față de Rusia și istoria comună dintre cele două țări.

Majoritatea finlandezilor vor să intre în NATO din cauza Rusiei

Pentru prima dată în istoria Finlandei, majoritatea locuitorilor țării se declară în favoarea intrării în NATO iar guvernul de la Helsinki afirmă că este „foarte probabilă” o aderare la Alianța Nord-Atlantică după mai multe săptămâni de speculații în acest sens.

„Președintele nostru spune că nu suntem speriați, dar că suntem conștienți”, afirmă Kettunen, îmbrăcat în echipament de luptă din cap până în picioare. „Este un lucru simpatic de spus, dar unde altundeva merg ei (rușii) dacă planul este să facă Rusia Mare, de la Lisabona la Marea Japoniei?”, întreabă el.

Finlanda este una dintre puținele țări europene care au serviciu militar obligatoriu, în principal datorită graniței sale comune de 1.335 de km cu Rusia și a amintirilor legate de agresiunea rusească de secolul trecut.

Această istorie i-a modelat politica de neutralitate în timpul Războiului Rece și de mers pe sârmă între Occident și URSS pentru a-și păstra independența.

Temerile finlandezilor față de Rusia au rămas și după căderea URSS

„Nu ne-am lăsat niciodată garda jos, nici după încheierea Războiului Rece, cum au făcut-o multe țări europene”, afirmă Janne Kuusela, director general în cadrul ministerului Apărării de la Helsinki.

„Suntem bine plasați să ne apărăm dacă va fi nevoie în viitor. Deocamdată există o vizibilitate slabă cu privire la ceea ce ne așteaptă, există numeroase incertitudini și s-ar putea să existe o perioadă mai lungă de relații proaste între Rusia și Occident”, adaugă el.

Din cei 900.000 de finlandezi care au trecut prin stagiul militar, 280.000 s-au antrenat pentru a se mobiliza pe timp de război, numărul lor crescând după declanșarea invaziei rusești în Ucraina.

Doar asociația națională a rezerviștilor a avut parte de 6.300 de noi membri în ultimele luni dintr-un total de 45.000. Numărul este aproape dublu față de cel al noilor membri care s-au alăturat organizației între 2015 și 2021.

FOTO: Lauri Heino / Shutterstock Editorial / Profimedia Images

Pastile antiradiații și adăposturi antiaeriene

Timo Virtanen, în vârstă de 35 de ani, este cofondatorul unei companii IT din Finlanda și unul din cei 6 finlandezi care au propus un referendum care să aducă în discuție aderarea țării la NATO printr-un vot public.

Toți cei 6 s-au găsit pe un mic forum de gaming la scurt timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

Deși spune că niciodată nu a fost prea pasionat de politică, Virtanen relatează că a simțit că a fost momentul să acționeze când și-a dat seama că pastilele de iod care să contracareze efectele radiațiilor sunt greu de găsit și când unii finlandezi au început să se intereseze dacă adăposturile antiaeriene din preajma locuințelor lor sunt încă funcționale.

Însă el spune că momentul cel mai emblematic a fost când a văzut cum țările membre ale NATO și-au transferat soldați în poziții strategice pentru a se apăra reciproc în timp ce Ucraina este pe cont propriu împotriva Rusiei.

Finlanda se pregătește „pentru ce este mai rău”

Asociația Națională de Antrenamente de Apărare a Finlandei, o organizație supervizată de ministerul Apărării și care lucrează îndeaproape cu forțele armate ale țării, a asistat la o creștere de 8 ori a numărului celor care s-au înscris la cursurile sale, un record absolut.

„Mulți oameni spun că sunt alarmați de invazia rusească a Ucrainei. Ei vor să își țină cunoștințele militare la zi, vor să învețe lucruri noi, vor poate să compenseze dacă nu au luat foarte în serios serviciul militar prima dată”, afirmă Ossi Hietala, ofițer de antrenamente.

„Ei vor să se asigure că sunt pregătiți pentru ce este mai rău”, subliniază el.

Iar Rusia a reacționat deja față de intențiile Finlandei și ale Suediei de a se alătura NATO, afirmând că nu se mai poate vorbi de o Mare Baltică fără arme nucleare în aceste condiții.

Urmărește ultimele evoluții din a 54-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.