Rezultate finale la alegerile parlamentare din Franța: Emmanuel Macron tremură pentru turul doi, Marine Le Pen, aproape de o reușită istorică

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, este departe de a fi sigur că îşi va păstra majoritatea absolută în Adunarea Naţională după primul tur al alegerilor legislative, relatează AFP și Agerpres.

Va trebui să aşteptăm al doilea tur de scrutin, duminica viitoare, pentru a şti dacă Emmanuel Macron, reales pe 24 aprilie pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea statului, va putea sau nu să-şi păstreze această majoritate absolută şi, dincolo de asta, capacitatea de a-şi pune în aplicare liber politicile de reformă.

Majoritatea prezidenţială, o coaliţie sub eticheta Ensemble! (Împreună), a obţinut 25,75% din voturi, cu 21.442 de voturi mai mult decât alianţa de stânga NUPES reunită în spatele lui Jean-Luc Melenchon (25,66%), din 23,3 milioane de alegători.

Pe lângă acest avertisment adresat preşedintelui Macron, principalele lecţii ale alegerilor sunt ascensiunea spectaculoasă a stângii unite, progresia puternică a partidului de extremă dreapta al lui Marine Le Pen şi prăbuşirea dreptei tradiţionale, la fel ca și la alegerile prezidențiale, precum şi o abţinere record.

Partidul lui Emmanuel Macron, eclipsat de extrema stângă

Coaliţia Ensemble! a fost creată în jurul partidului prezidenţial – La Republique En Marche! (Republica în Mişcare, LREM), redenumit Renaissance (Renaştere) cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare -, cuprinzând Mouvement Democrate (Mişcarea Democrată, MoDem), a lui Francois Bayrou, şi mişcarea Horizons a fostului premier Edouard Philippe.

Melenchon, un veteran al politicii franceze, s-a impus ca principalul adversar al coaliţiei majoritare prezidenţiale, conducând o alianţă fără precedent, Nouvelle Union populaire ecologique et sociale (Noua Uniune populară ecologică şi socială, NUPES), ce cuprinde propriul său partid, La France insoumise (Franţa nesupusă), Parti communiste (Partidul Comunist Francez, PCF), Europe Ecologie Les Verts (Europa Ecologie Verzii, EELV) şi Parti Socialiste (Partidul Socialist, PS).

Absenteism record la alegerile parlamentare din Franța

Cu toate acestea, tabăra Macron deţine în continuare avantajul în proiecţiile pentru cele 577 de mandate de deputat, cu o plajă de 255 până la 295 de locuri, în faţa NUPES (150 până la 210), potrivit institutelor de sondare. Majoritatea absolută în Adunarea Naţională este de 289 de locuri.

Dar mai mult de unul din doi alegători a lipsit duminică de la urne, cu un nou record de abţinere de 52,49%, depăşindu-l pe cel din 2017 (51,3%), ceea ce evidenţiază dezinteresul francezilor pentru un scrutin umbrit acum de alegerile prezidenţiale.

Rassemblement National (Reuniunea naţională, RN), partidul lui Marine Le Pen, finalistă la alegerile prezidenţiale din 24 aprilie, s-a clasat pe locul al treilea, cu aproximativ 19% din voturi, cu mult înaintea dreptei tradiţionale, care riscă să îşi piardă statutul de principal grup de opoziţie.

Partidul lui Marine Le Pen, aproape de o reușită istorică

Partidul radical al lui Le Pen, care a fost întotdeauna penalizat de sistemul de vot majoritar în legislativ, ar putea reuşi să depăşească 15 deputaţi, o premieră din 1986, când a existat o doză de reprezentare proporţională, ceea ce i-ar permite să formeze un grup parlamentar, scrie AFP.

Ea însăşi candidată în propriul fief din nordul Franţei, unde a obţinut 55% din voturi (dar cu o prezenţă la urne prea scăzută pentru a fi aleasă în primul tur), Le Pen a făcut apel la „toţi alegătorii săi să-şi confirme şi să-şi amplifice votul” atunci când candidaţii RN se vor califica în turul al doilea, pentru a „trimite un grup foarte mare de deputaţi patrioţi în noua Adunare Naţională”.

Aceste alegeri legislative confirmă astfel ampla recompunere a peisajului politic francez iniţiată odată cu alegerea lui Macron în 2017.