Declarații de o rară virulență făcute la Moscova de un oligarh rus apropiat al lui Putin. Oleg Deripaska: Războiul din Ucraina, "o eroare colosală"

Oligarhul rus Oleg Deripaska a făcut, marți, la Moscova, declarații de o virulență rară pentru un reprezentant al elitei ruse, calificând drept „o eroare colosală” războiul lansat de Rusia în Ucraina, conform AFP.

• „Oare este în interesul Rusiei să distrugă Ucraina? Bineînţeles că nu, aceasta ar fi o eroare colosală”, a spus Deripaska într-o conferință de presă susţinută la Moscova.

Deripaska a repetat de mai multe ori expresia „eroare colosală” şi a vorbit despre „război” în Ucraina, termen interzis în Rusia, unde autorităţile au impus utilizarea termenului de „operaţiune militară specială”.

„Nu există potenţial pentru o schimbare de regim”

Oligarhul, fondator al gigantului rus al aluminiului Rusal, a apreciat, de asemenea, că nicio schimbare de regim politic nu ar fi de aşteptat în Rusia. „Nu există potenţial pentru o schimbare de regim”, a declarat el, apreciind că „opoziţia s-a retras in viaţa ţării”.

Oleg Deripaska, considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a mai făcut anterior apel la pace. La sfârşitul lui martie, el spunea că războiul din Ucraina este o „nebunie” care, din cauza poziţiei radicale a ambelor părţi, va dura mult timp şi va fi o ruşine pentru generaţii de acum înainte.

Oligarhul rus, care este vizat de sancţiuni occidentale, avea în 2022, potrivit revistei Forbes, o avere de 1,7 miliarde de dolari, comparativ cu 3,8 miliarde anul precedent.

Marţi, el a criticat şi răspunsul Moscovei la sancţiuni, deplângând faptul că autorităţile ruse nu au luat nici acum, „la 120 de zile de la începutul conflictului, deciziile care erau necesare” pentru a atenua impactul restricţiilor pentru economia rusă. Sancţiunile „sunt desigur mai grele pentru Rusia” decât pentru Occident, „aceasta este evident”, a apreciat el, conform Agerpres.

Oleg Deripaska și Mihail Fridman, doi dintre cei mai bogați și influenți oameni de afaceri de la Moscova, au fost primii oligarhi ruși care au cerut încetarea războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina. Ei au reacționat imediat ce Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada și Marea Britanie au anunțat primele sancțiuni economice fără precedent împotriva Rusiei.

Cât de puternici sunt oligarhii ruși

Oligarhii, membri ai unei elite de afaceri ultrabogate cu putere politică disproporționată, au apărut în Rusia în două valuri distincte.

Primul val a apărut în urma privatizărilor din anii 1990, în mod particular după 1995, ca urmare a vânzării celor mai mari companii de stat rusești prin tranzacții efectuate integral în numerar.

Procesul a fost marcat de corupție semnificativă, culminând cu o notorie schemă de „împrumuturi pentru acțiuni” care a transferat participații ale unora dintre cele mai importante companii care exploatau resurse naturale din proprietatea statului rus în mâinile unor magnați în schimbul unor împrumuturi care erau menite să acopere găurile din bugetul federal al Rusiei.

Guvernul nu a rambursat intenționat împrumuturile, permițând creditorilor săi – viitorii oligarhi – să scoată la licitație, de regulă către ei, participațiile în companii uriașe precum Yukos, Lukoil sau Norilsk Nickel.

În esență, administrația de atunci a președintelui Boris Elțîn a părut să îmbogățească un număr mic de magnați prin vânzarea celor mai valoroase părți ale economiei sovietice la un discount considerabil.

După ce Vladimir Putin a ajuns la putere în 2000, el a ajutat crearea celui de-al doilea val de oligarhi prin contracte de stat.

Furnizorii privați din numeroase sectoare precum infrastructura, apărarea și sănătatea facturau serviciile oferite guvernului la prețuri de multe ori peste cele de pe piață, oferind „bonusuri” oficialilor de stat implicați în licitații.

Putin a îmbogățit astfel o nouă generație de oligarhi care îi sunt datori pentru averile lor enorme.

În esență, Putin a propus un târg: oligarhii nu se vor băga în politică iar Kremlinul nu se va băga în afacerilor lor, lăsându-i să se bucure de câștigurile adesea obținute ilicit.

În plus, dezamăgirea publică în ceea ce privește privatizările din anii 1990 a facilitat o revenire parțială asupra lor în anii 2000.

Kremlinul lui Putin a folosit presiuni politice asupra oligarhilor din industrii strategice precum mass-media și cea de exploatare a resurselor naturale pentru a obține readucerea lor sub controlul statului.

De asemenea, Putin a adoptat legi care acordau tratament preferențial așa-numitelor corporații de stat. Aceste mutări au asigurat controlul Kremlinului asupra economiei, dar și asupra oligarhilor.

Cele trei tipuri de oligarhi ruși

În prezent, există trei tipuri de oligarhi ruși, în funcție de apropierea lor față de putere.

Primii sunt prietenii lui Vladimir Putin care au legături personale cu președintele rus. Mulți dintre prietenii apropiați ai lui Putin – în special cei din St. Petersburg și din zilele sale ca ofițer al KGB-ului – au avut o ascensiune meteorică înspre bogăția extremă.

Câțiva dintre cei mai apropiați oligarhi de Putin din St. Petersburg, orașul său natal, sunt Yuri Kovalciuk, la care adesea se face referire ca „bancherul personal” al lui Putin și Ghenadi Timcenko, cu active cheie în compania de tranzacționare din domeniul energetic Gunvor, și frații Arkadi și Boris Rotenberg, care dețin afaceri în domeniul construcțiilor, energiei electrice și conductelor de petrol și gaz.

Toți aceștia au fost sancționați de Occident.

Al doilea grup de oligarhi include conducătorii serviciilor de securitate ale Rusiei, poliției și forțelor armate – grup cunoscut sub denumirea de „silovki” în Rusia – care s-au folosit de rețelele lor pentru a acumula averi personale uriașe.

Unii dintre așa-numiții „silovarhi” provin din fostul KGB, rebotezat FSB după căderea Uniunii Sovietice, ei fiind ofițeri care au privit cu invidie puterea obținută de oligarhi sub Elțîn și averile câștigate în timpul lui Putin. Silovarhii au reușit să le obțină pe ambele.

Bărbatul despre care se zvonește că ar fi liderul informal al silovarhilor este Igor Secin, președintele gigantului petrolier Rosneft, considerat de mulți ca fiind al doilea cel mai puternic om din Rusia, după Vladimir Putin.

În ultimul rând, cel mai mare număr de oligarhi ruși sunt „outsiderii” fără legături personale cu Putin, forțele armate sau FSB. Unii dintre aceștia sunt oligarhi din anii 1990 care și-au construit averile sub Elțîn dar și-au pierdut influența și puterea politică în timpul regimului lui Putin.

Deși Putin a zdrobit selectiv oligarhii inconvenienți din punct de vedere politic sau prea greu de controlat, el nu a încercat să „elimine sistematic oligarhii ca clasă socială”, cum a promis în prima sa campanie electorală.

De exemplu, oligarhi precum Vladimir Potanin și Oleg Deripaska, care și-au acumulat averile în anii 1990, apar regulat și astăzi pe lista celor mai bogate persoane din Rusia.