De ce Uniunea Europeană o privește cu iritare și neliniște pe Liz Truss, care devine noul lider al Marii Britanii / Mișcarea ce duce Londra pe un curs de coliziune cu Bruxellesul
Liz Truss, actualul ministru britanic de Externe și ministrul pentru Femei și Egalități, a câștigat luni șefia Partidului Conservator, astfel că va deveni prim-ministru, urmând să îl înlocuiască pe Boris Johnson, care a renunțat la funcție după o serie de scandaluri. Liz Truss a promis adoptarea unei legislații care suspendă unilateral o parte a acordului Brexit convenit cu UE, astfel că alegerea ei drept noul lider al Regatului Unit este privită de Uniunea Europeană cu un amestec de iritare şi de nelinişte, diplomaţi europeni spunând că ultimul lucru de care au nevoie este o luptă cu Londra pe tema Brexitului, mai ales în contextul războiului din Ucraina și a inflației care a explodat, scrie Reuters.
Liz Truss a fost aleasă la conducerea partidului Conservator cu 81.326 de voturi, în vreme ce contracandidatul său, Rishi Sunak, favorit la începutul competiției, a fost votat de 60.399 de membri de partid.
Privită cu neliniște de către Uniunea Europeană
Ca ministru de Externe în guvernul demisionarului Boris Johnson, Liz Truss a promovat o legislaţie care suspendă unilateral o parte a acordului Brexit convenit cu Uniunea Europeană şi a promis adoptarea unei astfel de legislaţii dacă devine premier – mișcare care va aduce Londra pe un curs de coliziune cu Bruxellesul, scrie Reuters.
Liz Truss a fost favorită la succesiunea lui Johnson în cursa internă din Partidul Conservator, alegerea sa nefiind, de altfel, o surpriză. Ea are puţini admiratori însă în Uniunea Europeană.
Întrebată luna trecută dacă îl consideră pe preşedintele francez Emmanuel Macron „prieten sau duşman”, ea a răspuns: „juriul deliberează”.
„În actualul context, este bizar că ea crede că-şi poate permite astfel de remarci. Noi suntem concentraţi 200% asupra războiului din Ucraina, asupra inflaţiei puternice. Nu avem timp de pierdut cu asta”, a spus un diplomat de la Bruxelles.
Membri ai campaniei lui Liz Truss spun despre această declaraţie că a fost mai degrabă „o glumă” şi nu cred că ea ar putea avea un impact de durată asupra relaţiilor între Marea Britanie și Franța. Totuşi, o sursă din guvernul francez remarcă în acel răspuns al ei neîncrederea între Paris şi Londra, care îi reproşează lui Macron că nu a făcut destul pentru a opri valul de migranţi care trec Canalul Mânecii.
În acest timp, membri ai coaliţiei guvernamentale din Germania nu s-au arătat impresionaţi de Truss şi au impresia că ea atacă UE pentru a distrage atenţia de la problemele interne ale Regatului Unit, despre care europenii susţin că ar fi provocate sau agravate de ieşirea din UE.
„Trebuie să i se dea noului prim-ministru o şansă. Dar dacă cineva crede că lucrurile nu pot merge şi mai rău după Johnson, acela greşeşte. Multe dintre declaraţiile doamnei Truss sunt nefericite sau eronate”, a spus Nils Schmid, purtător de cuvânt al Partidului Social-Democrat din Germania (SPD).
Șanse mici să fie mai conciliantă în chestiunile Brexit aflate în dispută cu Bruxellesul
Alţi diplomaţi europeni au remarcat că, deşi Liz Truss s-a opus ieşirii din UE înaintea referendumului din 2016, ea a susţinut apoi Brexitul cu toată forţa cât timp a făcut parte din guvernul lui Boris Johnson, aşadar este puţin probabil să adopte o poziţie mai conciliantă în chestiunile aflate în dispută cu Bruxellesul.
Regatul Unit a părăsit efectiv Uniunea Europeană în 31 ianuarie 2020, dar de atunci se află în dezacord cu UE asupra clauzelor comerciale din acordul de Brexit referitoare la Irlanda de Nord.
Conform protocolului nord-irlandez inclus în acest acord, această provincie rămâne în uniunea vamală şi în piaţa comună a UE, menţinându-şi astfel deschisă frontiera cu Irlanda, ţară membră a UE.
Dar Londra consideră că acest protocol, care practic creează o frontieră în interiorul Regatului Unit, este imposibil de aplicat. Prin urmare, Londra pregăteşte o legislaţie care să permită neaplicarea prevederilor acestui protocol, acţiune considerată de Comisia Europeană o încălcare a acordului privind Brexitul, motiv pentru care Bruxellesul a iniţiat acţiuni legale contra Londrei.
Cu toate acestea, Truss pare hotărâtă să meargă până la capăt în adoptarea iniţiativei legislative şi, în plus, ar putea invoca încă din primele zile după venirea la Downing Street articolul 16 al acordului de Brexit, ce cuprinde clauza de salvgardare ce permit luarea de măsuri unilaterale. Dar o asemenea măsură ar escalada tensiunile cu Comisia Europeană şi ar putea duce în final la un război comercial în care Bruxellesul şi Londra să-şi impună reciproc taxe vamale.
„Comisia va fi în prima linie şi va da un răspuns foarte ferm. Europenii sunt toţi pe aceeaşi linie fermă”, a dat asigurări un diplomat de la Bruxelles.
Un membru al campaniei lui Truss spunea însă că ea speră că schimbarea guvernului britanic ar putea duce la o resetare a relaţiilor cu UE, menţionând că, deşi preferă o înţelegere negociată asupra protocolului nord-irlandez, activarea articolului 16 rămâne totuşi o opţiune. ‘”Nu va fi prima noastră opţiune, dar nu ne vom feri să luăm decizii dificile”, a atras atenţia politicianul conservator citat.
Premierul în exerciţiu Boris Johnson a demisionat în iulie după ce a rezistat mult timp în faţa contestatarilor din propriul partid şi scandalurilor eclipsate o perioadă de războiul început de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie, el remarcându-se în acest timp prin susţinerea fermă faţă de Kiev, mai ales prin ajutorul militar oferit.
Liz Truss devine cel de-al 15-lea șef de guvern în cei 70 de ani de domnie ai Elisabetei a II-a.