ANALIZĂ: De ce cursa înarmărilor din Asia riscă să scape de sub control

O analiză CNN atrage atenția că asistăm la o cursă a înarmării mai mare decât oricare alta pe care Asia a văzut-o vreodată – trei mari puteri nucleare și una în curs de dezvoltare rapidă, cele mai mari trei economii ale lumii și alianțe vechi de zeci de ani, toate luptând pentru un avantaj în unele dintre cele mai disputate zone terestre și maritime din lume.

Într-un colț se află Statele Unite și aliații lor, Japonia și Coreea de Sud. În alt colț, China și partenerul său, Rusia. Iar într-un al treilea, Coreea de Nord.

Cu fiecare dorind să fie cu un pas înaintea celorlalți, toți sunt prinși într-un cerc vicios care scapă de sub control.

„Vom continua să vedem această dinamică în spirală în Asia de Est, unde nu avem măsuri de reținere, nu avem control al armelor”, a declarat pentru CNN Ankit Panda, expert în politică nucleară la Carnegie Endowment for International Peace.

Asia riscă să devină „Ucraina de mâine”, avertizează premierul japonez

„Asia ar putea fi Ucraina de mâine”, a avertizat sâmbătă, din Statele Unite, premierul japonez Fumio Kishida, la încheierea unui turneu în țările G7, potrivit AFP.

„Lecția care trebuie învățată din Ucraina este că securitatea Europei și a regiunii Indo-Pacific sunt inseparabile”, a declarat el într-o conferință de presă a doua zi după întâlnirea cu președintele american Joe Biden.

„Situația din jurul Japoniei este din ce în ce mai gravă, între încercările de a schimba status quo-ul prin forță în Marea Chinei de Est și în Marea Chinei de Sud și implicarea Coreei de Nord în activități nucleare și lansări de rachete”, a spus el.

El s-a referit la dorința Chinei de a-și spori influența pe o porțiune de mare disputată, care provoacă fricțiuni cu Japonia, Filipine și Vietnam.

Kishida a avertizat Beijingul să nu încerce să „schimbe ordinea internațională” și a declarat că este „absolut imperativ” ca Japonia, SUA și Europa să rămână unite în fața Chinei. Cuvintele sale au fost rostite la doar câteva zile după ce miniștrii americani și japonezi au vorbit amenințător despre „extinderea continuă și accelerată a arsenalului nuclear (al Chinei)”.

De asemenea, în regiune planează tensiuni legate de Taiwan, o insulă pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său.

Fumio Kishida Foto: Yasuyuki Kiriake / Jiji Press Photo / Profimedia Images

Japonia își va dubla cheltuielile pentru apărare în următorii cinci ani și își va schimba doctrina militară defensivă

Vizita lui Fumio Kishida la Washington vine în urma unui anunț spectaculos pentru o țară care s-a declarat pacifistă încă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: Japonia își va dubla cheltuielile pentru apărare în următorii cinci ani, potrivit CNN.

Japonia intenţionează astfel, în cadrul celei mai mari revizuiri a politicii sale de apărare din ultimele decenii, să-şi mărească cheltuielile militare, să-şi unifice comanda şi să crească raza de acţiune a rachetelor sale fiind capabile să lovească ținte în interiorul teritoriului chinez și nord-coreean.

De asemenea, noua strategie de securitate națională a Japoniei este de așteptat să se îndepărteze de doctrina folosirii forței doar în autoapărare, pe care țara a adoptat-o după al Doilea Război Mondial. Guvernul Japoniei este conștient de cât de vulnerabile ar fi zonele propriului său teritoriu, dacă China ar invada vreodată Taiwanul.

China și Coreea de Nord vâd acest fapt ca o intenție agresivă a Japoniei, mai ales că se fac planuri pentru noi desfășurări de pușcași marini americani pe insulele sudice ale Japoniei, inclusiv noi rachete mobile anti-navă menite să zădărnicească orice prim atac din partea Beijingului.

Marea Britanie și Japonia semnează un acord militar istoric

Premierul britanic Rishi Sunak și omologul său japonez, Fumio Kishida, au semnat, miercuri, un acord istoric de apărare care va permite trimiterea forțelor britanice în țara asiatică și invers. În acest fel, Marea Britanie devine prima națiune europeană care a semnat un pact de acest tip, ratificându-și astfel interesul în creștere pentru Indo-Pacific cu scopul de a contracara ascensiunea Chinei.

„În această lume din ce în ce mai competitivă, este mai important ca niciodată ca societățile democratice să continue să stea umăr la umăr în timp ce ne confruntăm cu provocările globale fără precedent ale timpului nostru”, a adăugat chiriașul din Downing Street, potrivit La Razon.

Antrenament al trupelor japoneze Foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

China-Japonia, de ce crește tensiunea în Pacific?

Chiar dacă se ştie că relațiile dintre cele două țări asiatice s-au deteriorat brusc de câţiva ani de zile, creșterea accidentelor în zonele maritime de frontieră începe să-i îngrijoreze pe analiști.

Cel mai recent, în ordine cronologică, poartă semnătura Beijingului. O dronă militară chineză a fost detectată zburând în ziua de Anul Nou peste apele dintre insulele Okinawa și Miyakojima din sud-vestul Japoniei, relatează Agenzia nova, citând Ministerul Apărării din Tokyo. Potrivit japonezilor, ar fi vorba de o dronă Wz-7 care provine din Marea Chinei de Est și se îndreaptă spre Oceanul Pacific, potrivit Il Messaggero.

În ultimele săptămâni, guvernul condus de prim-ministrul Fumio Kishida a anunțat că Apărarea japoneză a trimis avioane de luptă și a desfășurat portavioane și nave de război pentru a supraveghea (și a controla) portavionul militar chinez Liaoning și cinci nave de război ale Beijingului, care au efectuat manevre și operațiuni de zbor în Pacific.

Apogeul tensiunilor ar fi fost atins în ziua de 16 decembrie, când flota chineză a trecut în Pacificul de vest din Marea Chinei de Sud, declanşând alerta forțelor armate japoneze. O incursiune care nu a implicat apele teritoriale japoneze, dar care a atras atenţia autorităţilor de la Tokyo din cauza numărului neobișnuit de zboruri cu avioane de luptă și elicoptere militare: mai precis, 300 de decolări.

Apelul Japoniei pentru o nouă ordine mondială

Ministrul japonez al comerțului și industriei a declarat joi că liberul schimb și interdependența economică de după Războiul Rece au sprijinit regimurile autoritare, iar Statele Unite și democrațiile similare ar trebui să le contracareze cu o „nouă ordine mondială”, potrivit Reuters.

„Țările autoritare au acumulat o putere imensă, atât din punct de vedere economic, cât și militar”, a declarat ministrul japonez al economiei, comerțului și industriei, Yasutoshi Nishimura, într-un discurs susținut la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

Trebuie să reconstruim o ordine mondială bazată pe valorile fundamentale ale libertății, democrației, drepturilor omului și statului de drept”, a adăugat el.

Kim Jong Un cere „creşterea exponenţială” a arsenalului nuclear nord-coreean

Liderul Kim Jong Un a cerut o „creşterea exponenţială a arsenalului nuclear” al Coreii de Nord, semnalând continuarea, în 2023, a tensiunilor periculoase din peninsula coreeană care au caracterizat deja 2022.

Kim Jong-un la lansarea unei ICBM nord-coreene Foto: KCNA / UPI / Profimedia Images

„Situaţia actuală cere să ne sporim eforturile pentru a întări mult forţa militară ca să garantăm pe deplin suveranitatea, securitatea şi interesele fundamentale (ale Coreii deNord) ca răspuns la manevrele militare îngrijorătoare ale Statelor Unite şi altor forţe ostile”, a declarat Kim Jong Un, potrivit unei relatări de la plenara Partidului, publicată de agenţie.

„Acest lucru subliniază importanţa şi necesitatea unei producţii de masă de arme nucleare tactice şi cere o creştere exponenţială a arsenalului nuclear al ţării”, a continuat el.

Într-o altă depeşă, KCNA a relatat afirmaţiile lui Kim Jong Un potrivit cărora Coreea de Sud este de acum „în întregime la îndemâna unor lovituri” nucleare nord-coreene.

Se pregătește Coreea de nord de un conflict nuclear?

Tensiunea a crescut spectaculos în ultimele luni între Coreea de Nord şi vecinul ei din Sud, ca şi cu Statele Unite şi Japonia.

În opinia lui Lim Eul-chul, profesor la universitatea Kyungman, noile declaraţii ale lui Kim Jong Un arată că Coreea de Nord „se pregăteşte pentru posibilitatea unui război real după prăbuşirea actuală a relaţiilor intercoreene”.

Dacă, aşa cum este probabil, Coreea de Sud şi aliatul ei american vor răspunde printr-o creştere a manevrelor lor militare comune, tensiunile dintre cele două Corei vor atinge „un nivel fără precedent” în 2023, avertizează el.

„Este raţional să prezicem că Peninsula coreeană ar putea deveni o a doua Ucraină dacă situaţia va fi prost gestionată, adaugă acest analist pentru La Libre.be.

Trei sute de focoase nucleare ar face ca Coreea de Nord să devanseze națiunile nucleare de lungă durată, Franța și Regatul Unit, și ar lăsa-o în urma doar a Rusiei, SUA și Chinei în clasamentul SIPRI privind stocurile nucleare, potrivit CNN.

O astfel de perspectivă l-a determinat pe președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol să promită o consolidare militară proprie.

„Construirea fermă a unei capacități (militare) care să ne permită să ripostăm de 100 de ori sau de 1.000 de ori mai mult dacă suntem atacați este cea mai importantă metodă de prevenire a atacurilor”, a declarat Yoon Yoon în această săptămână, în declarații raportate de serviciul de știri Yonhap.

Racheta balistică tactică lansată de Coreea de Nord Foto: EyePress News / Shutterstock Editorial / Profimedia Images

ONU vorbește de un „pericol clar și imediat”

Guterres a declarat joi, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, că depinde de Coreea de Nord să „revină la masa negocierilor”, care au eșuat în 2019.

„Programul ilegal de înarmare nucleară urmărit de Republica Populară Democrată Coreeană reprezintă un pericol clar și prezent, care sporește riscurile și tensiunile geopolitice”, a declarat Guterres în cadrul unei reuniuni privind statul de drept, potrivit site-ului ONU.

Sâmbătă seara, Phenianul a denunțat un „dublu standard tipic” din partea lui Guterres, care a fost de asemenea acuzat că „distruge încrederea comunității internaționale în ONU”, potrivit agenției oficiale Korean Central News Agency.

Atât Seulul, cât și Washingtonul susțin că Phenianul intenționează să efectueze în curând un alt test nuclear, al șaptelea din istoria sa și primul din 2017.

China: Xi Jinping vrea să construiască o armată de clasă mondială și să înlocuiască SUA ca principalul intermediar de putere în Indo-Pacific

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a făcut apel la accelerarea construirii unei armate de clasă mondială în deschiderea Congresului Partidului Comunist, punând accentul pe securitate şi reiterând priorităţile politice.

În deceniul în care s-a aflat la putere, Xi, acum în vârstă de 69 de ani, a îndreptat China pe o cale din ce în ce mai autoritară, care a dat prioritate securităţii, controlului de stat al economiei în numele „prosperităţii comune”, unei diplomaţii mai asertive, unei armate mai puternice şi intensificării presiunilor pentru a alipi Taiwanul guvernat democratic, scrie Reuters.

Congres al Partidului Comunist Chinez Foto: Andy Wong / AP / Profimedia

• Citește și: Simulările indică un eşec probabil al unei invazii a Chinei în Taiwan în cazul unui ajutor american

Creștere accentuată a puterii marinei și extinderea bazelor

China vrea să se stabilească ca principalul intermediar de putere în Indo-Pacific, să înlocuiască SUA în acest sens și își vede armata ca unul dintre mijloacele principale de a face asta.

China continua sa se inarmeze mai repede decat alte tari si se indreapta in anumite domenii militare „spre o paritate cu Vestul”, spunea încă din 2017 raportului anual al Institutului international pentru studii strategice (IISS).

Superioritatea tehnologica militara a Occidentului, care era considerata un fapt realizat, este din ce in ce mai contestata”, a subliniat John Chipman, directorul IISS.

„Când China își va lansa al treilea portavion va folosi un sistem de catapultare pentru a lansa avioane, o nouă tehnologie avansată despre care se va vorbi mult. Când China va dezvolta și primul său reactor nuclear pentru alimentarea portavioanelor, va avea un avantaj semnificativ”, spune Matthew P. Funaiole, un expert în China, analist de date și membru senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, pentru CNN.

Mai mult, Beijingul construiește o nouă bază militară în Cambodgia pentru uzul exclusiv al navelor sale militare, aceasta fiind a doua bază în afara granițelor chineze și o nouă dovadă a determinării chinezilor de a-și proiecta puterea mult dincolo de granițele actuale, scrie Corriere della Sera.

Pentru experții occidentali, aceasta este confirmarea faptului că Republica Populară – care se mândrește deja cu cea mai mare flotă din lume (355 de nave, destinate să devină 460 până în 2030, față de 297 ale Statele Unite) – a decis să înceapă să devină o „putere mondială” pentru prima dată în istoria sa milenară.

Totuși, „deși numărul navelor pare enorm, fără o rețea semnificativă de baze, capacitatea chinezilor de a-și folosi propriile mijloace scade dramatic pe măsură ce se îndepărtează de granițele lor”, a declarat Andrew Erickson, director de cercetare la China Maritime, pentru Washington Post.

Armata China Foto: Xinhua / Eyevine / Profimedia

„Modernizarea militară chineză fără precedent le-a permis să ne depășească în capacitățile cheie”, a declarat reprezentantul Mike Rogers din Alabama. „Partidul Comunist Chinez controlează acum cea mai mare armată și marina din lume. Are mai multe trupe, mai multe nave și mai multe rachete hipersonice decât Statele Unite.”, spune el.

Cu toate acestea, pe măsură ce cursa înarmărilor din Asia se accelerează, un lucru care a devenit clar este că SUA, Japonia și Coreea de Sud se vor angaja ca un tot unitar, mai degrabă decât ca entități separate.

Și astfel, spirala continuă.

Surse: CNN, Reuters, La Libre, Il Messaggero, La Razon, HotNews.ro