Jack Teixeira, autorul Pentagon Leaks, rămâne în arest
Jack Teixeira, soldatul în vârstă de 21 de ani suspectat că se află în spatele scurgerii seriei de documente confidențiale americane, inclusiv despre războiul din Ucraina, rămâne deocamdată în arest, scrie Reuters.
El urma să se prezinte în instanță miercuri pentru a fi audiat și pentru a se stabili dacă va rămâne în arest în așteptarea procesului.
Echipa sa de apărători a depus însă o cerere prin care solicită judecătorului să amâne audierea cu două săptămâni, pe motiv că au nevoie de mai mult timp pentru a studia dosarul.
Tânărul de 21 de ani, angajat în cadrul Gărzii Naționale Aeriene, a fost arestat în 13 aprilie, iar o zi mai târziu a fost dus în fața unei instanțe federale din Boston și a fost acuzat de „stocare și transmitere neautorizată a informațiilor referitoare la apărarea națională” și „înlăturarea și depozitarea neautorizată de documente sau materiale clasificate”.
La audiere, principalul procuror federal pentru securitate națională din Boston, Nadine Pellegrini, a cerut ca Teixeira să fie reținut în așteptarea procesului, iar o nouă audiere fusese stabilită pentru 19 aprilie.
Documentele secrete scurse care fac obiectul investigației au fost postate online pe un site de socializare la începutul anului, dar știrile despre existența lor nu au ieșit la iveală până când au fost raportate de New York Times, în urmă cu două săptămâni. Se crede că este cea mai gravă încălcare a securității de când pe site-ul WikiLeaks au apărut peste 700.000 de documente, videoclipuri și informații diplomatice în 2010. Oficialii americani încă evaluează daunele cauzate de scurgeri, care au inclus înregistrări ce arată pretinse detalii despre vulnerabilitățile militare ucrainene și informații despre aliați, inclusiv Israel, Coreea de Sud și Turcia.
Teixeira a postat informații clasificate pentru prima dată în decembrie 2022
Jack Teixeira ar fi început să posteze informații clasificate pe un server Discord încă din decembrie 2022, potrivit documentelor instanței, relatează The Guardian. Potrivit unui un alt utilizator de pe platformă (identificat ca Utilizator 1 în rechizitoriu), Teixeira a postat inițial informații guvernamentale ca „paragrafe de text”.
Apoi, în jurul lui ianuarie 2023, el a început să posteze pe server fotografii ale documentelor care „conțineau ceea ce păreau a fi marcaje de clasificare pe documentele oficiale ale guvernului SUA”.
Ce pedeapsă ar putea primi, ținând cont de cazul WikiLeaks
Orice persoană condamnată pentru transmiterea intenționată a informațiilor privind apărarea națională riscă până la 10 ani de închisoare. Teixeira s-ar putea confrunta cu o pedeapsă mai lungă, în funcție de acuzațiile care îi sunt aduse.
În cazul WikiLeaks, informatorul Chelsea Manning a fost condamnat la 35 de ani de închisoare. Președintele democrat Barack Obama i-a comutat ulterior pedeapsa.
Departamentul de Justiție a deschis o anchetă penală oficială săptămâna trecută cu privire la scurgerile actuale, după o sesizare din partea Departamentului Apărării. Scurgerea a fost un „act criminal deliberat”, a declarat Pentagonul, adăugând că armata a luat măsuri pentru a revizui listele de distribuție și pentru a se asigura că doar persoanele care trebuie să știe au acces la aceste informații.
Reuters a analizat peste 50 de documente, etichetate „Secret” și „Top Secret”, dar nu a verificat în mod independent autenticitatea acestora. Numărul de documente scurse este probabil de peste 100.
Cum a avut acces la informații sensibile
Teixeira le-a spus membrilor grupului său online de pe Discord că lucrează ca membru al personalului de suport tehnologic la o bază din Cape Cod şi că aşa a reuşit să acceseze documente clasificate.
Teixeira lucra la Baza aeriană Otis a Gărzii Naţionale în Cape Cod, Massachusetts, potrivit dosarului său militar. Baza găzduieşte o escadrilă care ale cărei misiuni sunt legate de serviciile de informaţii.
Unităţile Gărzii Naţionale prestează unele servicii de sprijin pentru unităţile active, inclusiv sprijin în domeniul informaţiilor, pentru Statul Major Întrunit, precizează The Washington Post.
Membrii Escadrilei 102 de informații a Gărzii Naționale Aeriene pilotează dronele care efectuează misiuni de informații/supraveghere/Recunoaștere în sprijinul Forțelor Aeriene și al luptătorilor de la sol în locuri precum Irak, Afganistan, Siria și în sprijinul echipelor de operațiuni speciale care pot fi trimise oriunde în misiuni clasificate. Aceasta înseamnă că unitățile au nevoie de acces la o cantitate largă de colectare și analiză a informațiilor, deoarece pot opera în mai multe teatre de operațiuni împotriva mai multor amenințări, potrvit CNN.
Dosarul militar al lui Teixeira indică faptul că s-a înrolat în Garda Naţională la 26 septembrie 2019. El a fost mobilizat pentru serviciul activ federal în toamna anului trecut, a declarat pentru The The Washington Post Nahaku McFadden, purtător de cuvânt al Biroului Gărzii Naţionale.
Nu este neobişnuit ca trupele din Garda Naţională să primească astfel de ordine pentru a acoperi nevoia de locuri de muncă specializate, iar pentru că suspectul se afla în serviciul activ la momentul presupuselor fapte, el va fi supus unei pedepse suplimentare în cadrul sistemului de justiţie militară, menţionează cotidianul american.
Deşi Teixeira era relativ lipsit de experienţă în armată, el avea acces la informaţii militare strict secrete prin intermediul unei reţele de calculatoare a Departamentului Apărării, cunoscută sub numele de Joint Worldwide Intelligence Communications System (JWICS), a declarat pentru The Washington Post un oficial american. Sistemul i-ar fi permis lui Teixeira să citească şi, eventual, să tipărească documente clasificate, deşi există directive pentru a trata asemenea material în conformitate cu legea.
Mii de militari şi de angajaţi guvernamentali, care lucrează fie şi în posturi inferioare, ar putea avea în mod plauzibil acces la documente clasificate precum cele pe care se presupune că le-a împărtăşit Teixeira, potrivit oficialilor americani şi experţilor care au văzut documentele prezentate în presă.
INTERVIURILE HotNews.ro