Germania și „grupul de prieteni” din UE cer eliminarea dreptului de veto al statelor membre în două domenii cheie

Germania și alte opt state membre ale Uniunii Europene au lansat joi o iniţiativă vizând reformarea procesului decizional al UE în materie de Apărare şi de Politică Externă, cerând eliminarea dreptului de veto, potrivit AFP și Agerpres.

Reunite într-un „grup de prieteni”, cele nouă state – Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Slovenia, Spania şi Olanda – pledează pentru introducerea votului cu majoritate calificată în domeniul politicii externe şi de securitate comune a UE, în locul votului în unanimitate în vigoare în prezent.

Într-un comunicat emis la Berlin, cele nouă state declară că propunerea vizează să „amelioreze eficacitatea şi viteza procesului de decizie” al diplomaţiei europene.

„În contextul războiului de agresiune rus în Ucraina şi al provocărilor în creştere la nivel internaţional, membrii grupului de prieteni sunt convinşi că procedura decizională trebuie ajustată”, afirmă semnatarii.

Tentative similare au mai fost lansate în trecut, fără succes.

Șanse mici ca UE să treacă la adoptarea deciziilor prin majoritate calificată

Statele mici din Uniune, în special, se tem că vocea lor nu va mai fi conta dacă vor pierde opţiunea de veto. Aceste state consideră că ar putea fi perdante dacă toate deciziile ar fi luate cu majoritate calificată, mod utilizat în prezent pentru majoritatea afacerilor UE, cu excepţia anumitor domenii precum Politica Externă şi de Securitate.

Acest tip de vot necesită acordul a 15 state din 27, cu condiţia ca ele să reprezinte peste 65% din cele 450 milioane de locuitori din Uniune.

El favorizează, aşadar, Franţa şi Germania, ţările cele mai populate din UE. Dacă o majoritate simplă de ţări (14 din 27) se va pronunţa pentru lansarea unui proces de modificare a tratatului, vor putea începe negocierile.

Cu toate acestea, unanimitatea este necesară pentru ratificarea unei modificări a tratatului, iar anumite state ar putea de asemenea să organizeze un referendum, ceea ce ar constitui un obstacol suplimentar.

În 2005, alegătorii francezi şi cei olandezi au respins prin referendum un tratat care ar fi instituit o Constituţie pentru Europa. Statele partizane ale unei reforme au declarat că vor să îşi coordoneze acţiunea cu cea a instituţiilor europene şi să lucreze în strânsă colaborare cu toate ţările membre, invitând şi altele să li se alăture demersului.