VIDEO​​ Alegeri în Turcia: Erdogan la moschee, Kiliçdaroglu la mausoleul lui Atatürk înaintea scrutinului

În ajunul alegerilor decisive pentru Turcia, preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care îşi simte poziţia mai ameninţată ca niciodată, şi-a mobilizat sâmbătă susţinătorii din Istanbul cu o rugăciune finală la Hagia Sofia, în timp ce Kemal Kilicdaroglu a adus un omagiu la Ankara fondatorului republicii laice, Mustafa Kemal Ataturk, transmit AFP și Agerpres.

Allahu Akbar -„Dumnezeu este cel mai mare” – s-a auzit în momentul sosirii, la apus, a şefului statului în această bijuterie arhitecturală a Istanbulului.

Fosta bazilică bizantină din secolul al IV-lea, pe care a transformat-o în moschee în 2020, este locul pe care preşedintele Erdogan l-a ales pentru încheierea oficială a campaniei.

Campania sa electorală, presărată cu invective şi ameninţări abia mascate la adresa adversarului său, social-democratul Kemal Kilicdaroglu, a numărat până la trei întâlniri pe zi, toate transmise în direct la televizor.

Ultimele sondaje anunţă rezultate strânse, sistematic în avantajul opoziţiei. Chiar şi un al doilea tur ar fi o premieră pentru Erdogan, care a câştigat în primul tur din 2014.

Revenit sâmbătă în cartierul popular Kasim Pasa unde s-a născut, Erdogan, în vârstă de 69 de ani, a promis că „le va da o lecţie bună celor care vor să divizeze ţara” şi că „vom ieşi mai puternici din urne”.

Revenit cu o zi înainte la Ankara, unde va vota duminică, Kemal Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, şi-a încheiat campania cu un omagiu simbolic adus fondatorului republicii turce, moderne şi laice, Mustafa Kemal Ataturk, pe al cărui mausoleu a aşezat garoafe roşii.

„Amintiţi-vă că guvernele vin şi pleacă, doar statul rămâne”, şi-a sfătuit Kilicdaroglu susţinătorii.”Alegeţi statul, justiţia şi legea, nu spiritul partizan”.

Şeful statului, aflat la putere din 2003, s-a angajat vineri să respecte rezultatele alegerilor prezidenţiale şi legislative la care sunt chemaţi 64 de milioane de alegători.

„Am ajuns la putere prin mijloace democratice, cu sprijinul poporului nostru: dacă naţiunea noastră ia o decizie diferită, vom face ceea ce democraţia cere”, a spus el. O dorinţă de legalitate confirmată AFP de un membru al consiliului de conducere al partidului său AKP, Harun Armagan:”Dacă poporul turc spune nu, bineînţeles că o vom accepta”.

Pe stradă, opiniile sunt exprimate liber, în pofida fricii de represalii, des formulată:”Ne-am săturat de acest guvern, să sperăm că vom câştiga şi vom avea pace şi dreptate”, spune Hafize Timurtas, o mamă kurdă în vârstă de 48 de ani.

Cu toate acestea, teama unor derapaje violente rămâne în marile oraşe după o serie de incidente care au avut loc pe ultima linie dreaptă a unei campanii ultra-polarizate.

Spre deosebire de puterea autocrată „a unui singur om” (Erdogan), care este denunţată de opoziţie, principalul său adversar, Kemal Kilicdaroglu, propune în caz de victorie o conducere colegială, înconjurat de vicepreşedinţi reprezentând cele şase partide ale coaliţiei pe care le reuneşte, de la dreapta naţionalistă până la stânga liberală.

„Sunteţi pregătit pentru democraţie în această ţară? Pentru a aduce pace în această ţară? Eu sunt, vă promit”, a lansat el vineri, în cadrul ultimului său mare miting din capitala Ankara.

„Îţi promit” este, de altfel, sloganul său, refrenul campaniei sale electorale. El promite revenirea la statul de drept şi la regimul parlamentar, separarea puterilor, eliberarea a zeci de mii de prizonieri politici, judecători, magistraţi, intelectuali, soldaţi şi funcţionari publici închişi pentru „terorism” sau „insultarea preşedintelui”.

Deriva autoritară din ultimii zece ani, şi mai ales după lovitura de stat eşuată din 2016, o economie încetinită cu o devalorizare a lirei turceşti şi o inflaţie anuală în jur de 40%, au prejudiciat creditul şi popularitatea şefului statului, care promovează marile realizări şi dezvoltarea reală a ţării sale din 2003. Dar Erdogan a recunoscut că are probleme în a atrage electoratul tânăr, dintre care peste 5,2 milioane vor vota pentru prima dată.

O altă necunoscută este impactul puternicului cutremur care a devastat un sfert din sudul ţării, ucigând cel puţin 50.000 de oameni şi generând strămutarea a trei milioane de persoane. „Nu este o bucurie să votăm în mijlocul dărâmăturilor, dar vrem ca guvernul să se schimbe”, a spus sâmbătă Dilber Simsek, 48 de ani, refugiindu-se într-un cort în Antiohia distrusă de seism. „Priviţi, au trecut trei luni în care nimic nu s-a schimbat”, s-a plâns ea