Suedia crede că va intra în NATO în următoarele săptămâni / Cum speră să îl convingă pe Recep Erdogan să renunțe la veto

O nouă lege antiterorism care va intra în vigoare săptămâna aceasta ar trebui să deschidă calea aderării Suediei la NATO în următoarele săptămâni prin ridicarea vetoului Turciei, a declarat miercuri șeful diplomației suedeze, citat de Reuters.

„Această nouă legislație va închide o portiță din legislația noastră existentă împotriva terorismului”, le-a spus ministrul suedez de externe reporterilor care au participat la o conferință de presă organizată în localitatea Lulea din nordul țării.

„Suedia nu a interzis anterior apartenența la o organizație teroristă. Vom face asta începând de acum”, a explicat el.

Billstrom a mai precizat că noua lege incriminează aranjarea unor întâlniri sau acordarea de ajutor logistic, financiar sau chiar hrană unor grupări interzise.

Sfera largă de aplicare a legislației a declanșat deja îngrijorări în Suedia că ea ar putea duce la restrângerea libertății de exprimare sau a altor drepturi fundamentale.

Însă noul guvern de centru-dreapta de la Stockholm speră că adoptarea sa îl va convinge pe președintele turc Recep Erdogan să aprobe aderarea țării nordice la NATO, mai ales că acum a câștigat un nou mandat și nu mai trebuie să își facă griji în ceea ce privește calculele electorale.

Kurzii și susținătorii clericului Fetullah Gullen, ghimpii din calea aderării Suediei la NATO

Problema separatismului kurd și a organizațiilor sale militante, pe care Ankara le acuză de terorism, a fost unul dintre cele mai disputate subiecte în timpul campaniei electorale din Turcia. Kemal Kilicdaroglu, oponentul lui Erdogan, a primit susținerea kurzilor, care reprezintă aproximativ 15-20% din electoratul turc dar ale căror partide au fost interzise în Turcia.

Guvernul lui Erdogan acuză Suedia că găzduiește și susține membri sau persoane ce au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizație militantă kurdă care duce un război separatist împotriva statului turc încă din 1984. În jur de 40.000 de persoane ar fi murit din cauza confruntărilor.

PKK este considerat o organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite.

Turcia acuză de asemenea Suedia că găzduiește susținători ai clericului exilat Fetullah Gullen, un fost aliat al lui Recep Erdogan care a devenit ulterior cel mai mare rival al său. Organizația lui Gullen, care a fugit în Statele Unite, este la rândul ei clasificată ca fiind teroristă de către Turcia.

În luna decembrie a anului trecut Curtea Supremă de la Stockholm a blocat extrădarea către Turcia a unui individ ce avea legături cu organizația lui Gullen, invocând temeri că acesta ar putea fi supus unui proces politic în țara condusă de Erdogan.

Judecătorii suedezi au notat în decizia lor că acuzațiile aduse acestuia în Turcia au legătură cu o infracțiune politică și există riscul persecutării sale din cauza opiniilor politice pe care le are.

Suedia se distanțează de militanții kurzi, Finlanda a intrat deja în NATO

La începutul lunii noiembrie noul guvern al Suediei a afirmat că se va distanța de miliția kurdă YPG, o extensie a PKK care a sprijinit Occidentul în lupta sa împotriva Statului Islamic în Siria.

„Există o legătură prea strânsă între aceste organizații și PKK”, a declarat pe 5 noiembrie Tobias Billstrom, adăugând că „obiectivul principal este apartenența Suediei la NATO”.

Finlanda și Suedia au semnat în data de 5 iulie a anului trecut protocoalele de aderare la NATO, renunțând astfel la neutralitatea lor istorică în lumina invaziei rusești din Ucraina. Turcia a renunțat la obiecțiile pe care le-a avut și față de intrarea Finlandei în alianță, aceasta devenind stat membru în 4 aprilie.

Însă tensiunile dintre Stockholm și Ankara au fost exacerbate la începutul acestui an de arderea unui exemplar al Coranului în fața ambasadei turce din capitala suedeză, incident denunțat în termeni duri de președintele Recep Erdogan.

Cu excepția Turciei Ungaria este singurul stat NATO care se opune aderării Suediei la alianță, premierul Viktor Orban invocând relațiile proaste cu țara nordică în timp ce partidul său de guvernământ Fidesz cere ca politicienii de la Stockholm să nu mai comenteze problemele interne ale Budapestei.

Guvernul suedez pare să creadă însă că, odată cu ridicarea obiecțiilor Turciei, Ungaria va ceda și ea.