Analiză Reuters: Turcia se îndreaptă din nou spre Occident din considerente economice

După ce a îndepărtat Turcia de aliaţii occidentali, preşedintele Tayyip Erdogan şi-a schimbat direcţia cu măsuri care au mulţumit SUA şi au deranjat Rusia, o schimbare care vizează parţial inversarea recesiunii economice a ţării sale şi stimularea investiţiilor străine, transmite Reuters.

Regândirea politicii externe face parte dintr-o recalibrare mai amplă efectuată de Erdogan la şase săptămâni după realegerea sa: el şi-a schimbat cursul asupra economiei, inversând politicile financiare neortodoxe, învinuite pentru inflaţia fulgerătoare şi prăbuşirea monedei din Turcia, citează News.ro.

Legăturile lui Erdogan cu preşedintele rus Vladimir Putin au afectat de ani de zile relaţiile Turciei cu aliaţii tradiţionali occidentali, împreună cu alţi factori, inclusiv îngrijorarea faţă de conducerea sa din ce în ce mai autocratică.

Dar încuviinţarea dată luni de Erdogan pentru aderarea Suediei la NATO, o mişcare la care s-a opus luni de zile, a fost salutată de liderii occidentali care au încercat să consolideze alianţa în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Tonul mai cald a fost în contrast cu răspunsul Moscovei de săptămâna trecută, când Ankara i-a permis preşedintelui Volodimir Zelenski să ia acasă cinci comandanţi ucraineni care fuseseră ţinuţi în Turcia în condiţiile unui acord de schimb de prizonieri.

Denunţând această mişcare drept o încălcare a acordului intermediat de Turcia, Moscova a spus că Ankara a promis că îi va menţine pe comandanţi în Turcia şi s-a plâns că nu a fost informată.

Analiştii cred că mişcările lui Erdogan, inclusiv declararea sprijinului său pentru aderarea Ucrainei la NATO, nu sunt o coincidenţă.

„În ultimii ani a existat o percepţie că relaţia turco-rusă a mers prea departe. Acest lucru indică o reechilibrare clară”, a spus Galip Dalay, la grupul de reflecţie Chatham House.

Una dintre principalele motivaţii este încercarea Turciei de a ieşi din criza economică şi de a revigora investiţiile străine, a adăugat Dalay, menţionând că legăturile tensionate cu Occidentul au afectat economia şi fluxurile de investiţii.

Deşi Turcia a început să atragă investiţii arabe din Golf, este nevoie de mai mult, a spus el.

„Turcia nu vrea ca relaţia turco-rusă să fie lovită grav, dar acest lucru va avea inevitabil un impact asupra relaţiilor. După alegeri, Erdogan simte că are mai mult spaţiu de manevră”, scrie Reuters, citat de News.ro.

Ce a primit Erdogan pentru că a renunțat să mai blocheze aderarea Suediei la NATO

Președintele SUA, Joe Biden, va debloca transferul de avioane de luptă F-16 către Turcia, în urma consultării cu Congresul, a declarat marți consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, potrivit Reuters.

„ (Joe Biden) nu a pus nicio condiție privind această (livrare de F-16 către Turcia) … Intenționează să meargă mai departe cu acest transfer”, a spus el. Sullivan nu a oferit detalii privind calendarul livrărilor.

Unii parteneri NATO consideră că Turcia, care a cerut în octombrie 2021 să cumpere avioane de luptă Lockheed Martin Corp în valoare de 20 de miliarde de dolari și aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele sale de război existente, s-a folosit de statutul de membru al Suediei pentru a face presiuni asupra Washingtonului cu privire la avioanele de război.

Analistul militar Tyler Rogoway a ironizat acest aparent troc din spatele cortinei, prin care Erdogan a reunțat să mai blocheze aderarea Suediei, iar americanii au deblocat livarea avioanelor de luptă cerute de Turcia.

„Ce ciudat cum totul s-a rezolvat exact la momentul potrivit, nu-i așa? Turcia face o întoarcere la 180 de grade și susține candidatura Suediei la NATO. Pac! F-16 pentru tine!”, a scris Rogoway pe Twitter.

Amintim că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni noapte că președintele turc a acceptat să sprijine aderarea Suediei la NATO.