Risc maxim de producere a avalanșelor în Munții Făgăraș. Aproape 3 metri stratul de zăpadă la Bâlea

Riscul de producere a avalanșelor este maxim, de 5 pe o scară de la 1 la 5, în Munții Făgăraș, pe peste 1.800 de metri altitudine, unde stratul de zăpadă a crescut cu peste 50 de centimetri în ultimele 24 de ore, măsurând, miercuri, la Bâlea Lac, aproape trei metri, relatează Mediafax.

Potrivit meteorologilor, în masivul Făgăraș, la peste 1.800 de metri, este risc maxim de producere a avalanșelor, de 5 pe o scară de la 1 la 5, unde cinci este nivelul maxim.

Stratul nou depus este instabil și nu are aderență la stratul vechi care era înghețat la suprafață. Ca urmare a vântului intens din ultima perioadă, în zonă s-au format plăci de vânt pe majoritatea versanților și cornișe, iar pe alocuri sunt depozite însemnate de zăpadă ce măsoară mai mulți metri înălțime.

„Pe majoritatea pantelor, atât spontan, cât și la supraîncărcări oricât de slabe, se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii, iar în zonele unde zăpada este acumulată în depozite riscul de avalanșe este foarte mare”, spun meteorologii Administrației Naționale de Meteorologie, potrivit buletinului nivometeorologic.

Astfel, cel mai mare strat de zăpadă din țară este în Carpații Meridionali, în Munții Făgăraș, la Bâlea Lac, unde măsoară 297 ce centimetri. Stratul de zăpadă are 170 ce centimetri la Vf. Țarcu, 140 de centimetri la Vf. Omu, 104 la Cuntu, 101 la Sinaia, 97 ce centimetri la Parâng, 94 de centimetri la Păltiniș, 53 de centimetri la Predeal, 33 de centimetri la Fundata.

De asemenea, în Munții Bucegi, riscul de producere a avalanșelor este mare, la peste 1.800 de metri, de gradul 4 pe o scară de la 1 la 5. La fel se întâmplă și în masivele Țarcu – Godeanu și Parâng – Șureanu, precum și în zona nordică a Carpaților Orientali, în zona Munților Rodnei și în grupa centrală a Orientalilor, în zona Munților Călimani – Bistriței – Ceahlău.