Ce ne așteaptă din punct de vedere climatic până la finalul secolului în România: o reducere cu până la 80% a stratului de zăpadă și „coșmar climatic” privind valurile de căldură

În scenariul pesimist, la sfârșitul secolului vom avea în România un coșmar climatic din punct de vedere al valurilor de căldură din vară, conform declarațiilor Roxanei Bojariu, cercetător științific. De asemenea, iarna vom avea o reducere cu până la 80% a stratului de zăpadă și mai puține zile de schi. Acum avem o intensitate a precipitațiilor crescută și pentru intervale scurte de timp, dar va continua acest semnal pe măsură ce schimbarea climei devine din ce în ce mai puternică. Potrivit acesteia, în loc să limităm cumva efectele creșterii intensității precipitațiilor, noi prin defrișările pe munte amplificăm aceste efecte.

*Roxana Bojariu este coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică și președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Ea a făcut declarațiile în cadrul unui eveniment organizat de Guerrilla Verde şi InfoClima.

Indicele de confort termic: temperatură-umezeală

„În scenariul pesimist, la sfârșitul secolului avem un coșmar climatic din punct de vedere al valurilor de căldură. Numărul de zile în care acest indice depășește 80 de unități ajunge la peste 35 de zile pe an. Asta e o problemă mare”, spune Bojariu.

Precipitații crescute în următoarele decenii și crearea catastrofei perfecte

Noi, spune ea, deja avem o intensitate a precipitațiilor crescută și acum pentru intervale scurte de timp.

„Va continua acest semnal pe măsură ce schimbarea climei devine din ce în ce mai puternică. În acest caz, pentru 2021 – 2050 intensitatea precipitațiilor crește pe toată țara și mai mult în zonele de munte. În Munții Apuseni, Carpații Meridionali, în Nordul Orientalilor. Există incertitudini legate de modelare, de modul în care simulăm procese foarte fine, dar toate arată această creștere”, a precizat Bojariu.

• Noi în zonele de munte, dacă defrișăm exact acolo unde crește intensitatea precipitațiilor, avem catastrofa perfectă.

• În loc să limităm cumva efectele creșterii intensității precipitațiilor, noi prin defrișările pe munte amplificăm aceste efecte. E de gândit.

Orașele trebuie să fie pregătite și să se schimbe: schimbarea climei fiind amplificată în zonele urbane

În aglomerările urbane, spune ea, schimbarea climei este amplificată de condițiile date de mediul artificial folosit.

• Sunt amplificate valurile de căldură și avem efecte mai mari, iar pe de altă parte avem efectele inundațiilor urbane (amplificate de izolarea solului). Trebuie găsite noi soluții de a proiecta dezvoltarea orașelor noastre astfel încât să limităm efectele schimbării climei

„În România vorbim de intensitatea creșterii precipitațiilor. Avem probleme din ce în ce mai mari în orașe pentru că orașele noastre nu sunt adaptate schimbărilor din prezent, dar apoi pentru viitor? Avem canalizări care nu sunt adaptate. Avem o dezvoltare urbană care nu ține cont deloc de ce se întâmplă cu clima”, a afirmat Bojariu.

Atunci, spune ea, avem valuri de căldură mult amplificate, inundații urbane amplificate.

„Uitați-vă ce se întâmplă în zonele montane cu viiturile astea din bazinele mici. Scurgerile pe versanții dezgoliți de păduri au efecte din ce în ce mai puternice asupra comunităților locale. Uitați-vă ce se întâmplă cu agricultura României, unde avem o dependență foarte mare de climă. Suntem atât de vulnerabili în fața prezentului climatic, dar asupra viitorului de peste câteva decenii, două-trei? Va fi din ce în ce mai important să regândim toate activitățile”, a explicat Roxana Bojariu.

Precipitații mai puține vara și două scenarii: coșmar climatic în cel pesimist

*A și B reprezintă scenariul moderat, iar C și D cel pesimist

*Stânga reprezintă vara, iar drepta – iarna

• Avem creșteri mai mari în zona montană în zona Carpaților Meridionali (creșterile sunt mult mai mari acolo). În general, în anotimpul de vară creșterile sunt mai mari în zona de sud dacă le comparăm cu cele de nord. Peste tot sunt creșteri și destul de mari.

• Pentru iarnă iarăși avem creșteri peste tot. Sunt influențate de relieful complex al României. Sunt influențate doar în magnitudine. Semnul e același, de creștere.

„Toate scenariile arată o scădere a precipitațiilor în lunile de vară, chiar dacă cu magnitudine diferită în funcție de scenariu, de generația de modele folosită și o creștere a temperaturii cu un maxim de creștere în luna august, de exemplu”, a precizat Bojariu.

• Precipitațiile arată reduceri pentru vară. Reducerile sunt cu atât mai mari cu cât avem o concentrație mai mare de gaze cu efect de seră în anotimpul de vară. Reducerile în cantitatea de precipitații de vară sunt robuste. Se văd în ambele scenarii.

• Pentru iarnă avem un semnal interesant. Avem o creștere a cantității de precipitații, dar mai ales în partea de Nord-Vest a României.

„Ne așteptăm să continue descreșterea extinderii și a grosimii stratului mediu de zăpadă. În cazul scenariului pesimist se ajunge chiar la o reducere de până la 80% sau peste în unele zone în ultimii 30 de ani ai secolului, față de orizontul 1971-2000”, a explicat Bojariu.

Potrivit acesteia, numărul de zile bune pentru schiat scade depinzând de scenariu.

• În scenariul pesimist scade mult mai repede numărul de zile cu condiții propice pentru schi, asta înseamnă un strat de zăpadă de cel puțin 30 cm.

• În România trebuie să facem cercetare climatică pentru că este un sistem foarte complex în care Lanțul Carpatic are o influență foarte mare și influențează foarte mult lucrurile.

Ce e de făcut în fața schimbărilor climatice

„Pe deoparte avem nevoie de reducerea emisiilor, clar, pentru a tempera această dinamică a creșterii temperaturii medii globale care vine cu efecte locale foarte mari. În același timp, trebuie să ne adaptăm la efectele deja obținute prin acțiunile noastre necugetate”, a explicat ea.

Atât adaptarea, cât și atenuarea emisiilor trebuie să meargă mână în mână cu dezvoltarea durabilă, spune Bojariu.

• Adică nu înseamnă că trebuie să ne oprim din dezvoltare. Trebuie să trăim chiar mai bine în condițiile schimbărilor climei. Se poate, punând la bătaie știința și tehnologia și încercând să fundamentăm deciziile. Decidenții trebuie să țină cont de știința cea mai recentă disponibilă la un moment dat. Toate acestea trebuie să meargă mână în mână.

Diferența dintre climă și vreme

Roxana Bojariu a explicat care este diferența dintre climă și vreme:

„Între vreme și climă deși există o legătură, ele nu trebuie confundate. Vremea este un ansamblu de caracteristici la un moment dat. Pentru a spune ceva din punct de vedere climatic, trebuie să facem o sinteză a acestor caracteristici, fiecare la un moment specific, pe o perioadă mai mare de timp. Să le integrăm într-un timp mult mai mare.

Ce s-a întâmplat anul acesta în România și în Europa în general avem cea mai rece primăvară din 2013 încoace. Dacă gândim că un moment în timp ne dă direcția viitoare a climei, greșim. Noi avem efectul cumulat al fluctuațiilor naturale peste care se suprapune acest semnal al încălzirii climei. Încălzirea nu e uniformă în timp (nici în spațiu), avem fluctuații de la an la an. Diferența este că fluctuațiile astea și statistica se deplasează spre capătul mai cald al distribuțiilor temperaturilor.

Nu putem s tragem o concluzie climatică pe baza unui eveniment individual dintr-o lună, dintr-un an, dintr-un sezon.

Avem, statistic vorbind, o tendință de creștere a temperaturilor de primăvară și un semnal destul de robust care acoperă stațiile de observație de pe întreg teritoriul României.

Încălzirea globală nu este uniformă nici în spațiu, nici în timp. În Europa am avut temperaturi mai scăzute, în schimb dincolo de cercul arctic am avut 30 de grade în luna mai”.