Cum se implică clima în politică – cum ne-au șlefuit schimbările climatice istoria

​Evidențele empirice arată că există conexiuni între perioade îndelungate de război, revoluții, revolte și schimbări rapide ale climei, scrie Vlad Radu Zamfira (Master of Arts Archaeology & History, Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland) pe InfoClima.ro.

Mica eră glaciară a exacerbat efectul conflictelor terestre și maritime mai ales în secolul 17 precum Războiul de 30 de ani sau Războiul de 80 de ani. Analizarea acestor fenomene este utilă în înțelegerea și prevenirea potențialelor conflicte din viitorul apropiat/mediu cauzate de efectele schimbărilor climatice contemporane.

În ultimii ani în Europa am putut observa o crește în frecvență a unor fenomene extreme precum recenta tornada F4 care a lovit regiunea Moraviei din Republica Cehă. Aceste fenomene extreme se vor intensifica și crește ca număr în viitor, în cea mai mare parte datorită activității umane și poluării rezultate de pe urma acestora. Dincolo de pierderi materiale calculate, aceste fenomene extreme au potențialul de a schimba cursul politicii globale și de a crea puncte de tensiune.

Putem fi siguri că schimbările climatice joacă un rol politic și dacă ne uităm în istorie. Astfel, cronicile mileniului trec în revistă apariția a numeroase fenomene extreme cum ar fi de exemplu emergența a 3 tornade puternice în zona Boemiei (Kestřany- 1582, Neznašov si Koclířov-1585) sau Furtuna Buchardi din 1634 care a dus la pierderea a peste 10,000 de vieți într-o perioadă critică a Războiului de 30 de ani dar de asemenea a provocat pagube însemnate pentru recolta târzie în zona Friziei de Nord. Impactul asupra recoltei care a afectat resursele de hrană regionale dar și posibilitatea de aprovizionare prin porturile regionale.

Un lucru extrem de interesant și relevant pentru noi în prezent este legătura cauzală între aceste fenomene meteo extreme și perturbări socio-economice ce au avut loc simultan cu aceste evenimente în regiunile afectate.

De unde știm cum era vremea acum 500 de ani?

Pentru înțelegerea evenimentelor din trecut arheologii și istoricii au la dispoziție două categorii de “arhive”. Prima este cea naturală unde putem găsi varii informații prin studiul

• miezurilor de gheață (Ice Cores) si Glaciologie,

• polenului și a sporilor depozitați în lacuri, estuare, mlaștini

• Stalactitelor și depozitelor anuale de apă (unde este posibil)

Inelelor copacilor, unde dendrocronologia poate furniza date foarte importante cu privire la variații climatice. Spre exemplu motivul pentru care viorile Stradivarius au acel sunet unic este datorat faptului că lemnul cu care au fost construite între 1700 și 1725 a provenit de la arbori ce au îndurat un climat cu mult mai rece decât cel obișnuit.

Analiza cronicilor ce au documentat frecvența erupțiilor vulcanice și a petelor solare (Maunder Minimum între 1645-1715 reprezintă un caz notabil)

Apoi avem dovezile istorice, documente oficiale, cronici ale călătorilor și navigatorilor, registre ale guvernelor, monitorizări ale fluctuațiilor anuale cu privire la ploi, debitele râurilor etc. O altă sursă pot fi chiar și operele de artă ce ilustrau fenomene extreme precum iarna geroasa a anului 1677 când Tamisa a înghețat complet, fapt ilustrat în pictura lui Abraham Hondius.

Citește mai departe pe InfoClima.ro