Fiecare zecime contează și se simte – Ce înseamnă pentru orașele din România o creștere de 3 – 4 grade Celsius a temperaturii medii anuale

Auzim des că temperatura globală a crescut cu 1,2 grade C față de acum 150 de ani, citim despre ținta de 1,5 C și despre locurile unde temperatura medie a crescut cu 4 grade Celsius. Când spunem 2-3 grade ni se pare tare puțin, dar de fapt înseamnă enorm, fiindcă vorbim despre medii anuale. Ce semnifică practic aceste grade pentru vremea din diverse locuri din România? Ce înseamnă în zile de vară, zile cu îngheț sau cu zăpadă.

Informația pe scurt

• Să nu râdem când auzim de o medie anuală ce a crescut cu 3-4 grade pentru un loc anume în decurs de câteva decenii. Și un grad înseamnă că lucrurile s-au schimbat, dar 3 – 4 grade deja arată o modificare severă.

• La București, anul 1980 a fost cu 3,5 C mai rece decât anul 2022. Asta înseamnă că numărul de zile cu maxime de peste 30 C a fost de patru ori mai mare în 2022, iar numărul de zile cu strat de zăpadă a fost de 20 de ori mai mic anul trecut, față de anul 1980.

• La Constanța, media temperaturilor anului 1973 a fost cu peste 4 grade mai mică decât cea a lui 2019. În 1973 au fost de trei ori mai multe nopți cu îngheț, față de 2019. În cel mai rece an au fost doar trei nopți „tropicale”, în cel mai cald au fost aproape 50!

• Ce înseamnă o diferență anuală a mediei temperaturilor de 3 grade C la Brașov? În anul rece au fost doar două zile cu peste 30 C, în anul cald au fost 15 zile. Și numărul de zile cu strat de zăpadă a fost mult diferit: 83 vs 38.

• Și două grade înseamnă mult. La Drobeta Turnu Severin, în anul cald au fost peste 90 de zile cu temperaturi de peste 30 C, iar în anul foarte rece au fost sub 40 de astfel de zile.

• Numărul de nopți geroase este foarte mic sau este zero în anii cei mai calzi, în timp ce în anii 70 și 80 erau zeci de nopți cu minime de sub -10 C. Câteva grade în plus la media anuală înseamnă și o reducere de trei-patru ori a numărului de zile cu strat de zăpadă. Pot fi temperaturi de peste 15 C în decembrie sau ianuarie și zăpada se duce repede.

• Trei – patru grade în plus înseamnă tot mai multe nopți foarte calde pe timpul verii. La Constanța au fost 17 nopți consecutive cu minime mai mari de 20 de grade, între 17 august și 2 septembrie 2022, cea mai caldă noapte fiind cu o minimă de +24,4 C.

• La Timișoara, în vara lui 2018 au fost 28 de zile consecutive cu maxime de peste 30 C. În august 2021 au fost 18 astfel de zile la Calafat. Un record recent este tot din Calafat: 27 de zile de vară, între 14 iulie și 9 august (zile cu maxime de peste 30 C).

–

Ce înseamnă câteva grade în plus în mai multe orașe din țară

Auzim de multe ori despre ținta globală de 1,5 C, despre faptul că regiunile Arctice s-au încălzit cu peste 4 grade în câteva zeci de ani. Climatologii spun că sunt valori super-îngrijorătoare, dar când spui 1,5, două sau trei grade nu ni se pare mult.

Este însă mult, fiecare zecime este esențială, fiindcă vorbim despre medii anuale, nu despre o adiere de vânt care schimbă temperatura pentru 30 de secunde. Ce înseamnă două, trei și patru grade? Cum se simt ele diferit și, mai ales, ce înseamnă ele pe timp de vară, caniculă, iarnă și ger.

Am ales comparații între cei mai calzi ani și cei mai reci din ultimele decenii, pentru a scoate în evidență diferențele mari la toate tipurile de valori. Acele temperaturi medii foarte mici din 1973, 1978 sau 1985 NU vor reveni în timpul vieților noastre, ci vor urma noi recorduri anuale de căldură între 2024 și 2030.

Iată de ce câteva grade înseamnă enorm

Cazul Bistrița, 4 grade

În 1978, unul dintre cei mai reci ani, media temperaturii a fost de +7,1 C. În 2022, media a fost de 10,1 C și nici măcar nu a fost cel mai cald an din istorie în orașul transilvan (acela a fost 2018, cu +11,1 C).

Număr de zile cu maxime de peste +30 C în 1978: zero

Număr de zile cu maxima de peste 30 C în 2022: 33

Număr de zile în care minima a fost sub 0 grade în 1978: peste 140

Număr de zile în care minima a fost sub 0 grade în 2022: 118

Numărul de nopți în care minimele nu au coborât sub 18 grade în 1978: 0

Numărul de nopți în care minimele nu au coborât sub 18 grade în 2022: 6

Cazul Constanța – 4,2 grade

Una dintre cele mai mari medii anuale de temperatură măsurată în România a fost de +14,3 C la Constanța, în 2019. Nimic nu putea fi mai diferit în 1973, când media anuală a fost de numai 10,1 C.

Numărul de zile cu maxime de peste 30 C în 1973: 13

Numărul de zile cu maxime de peste 30 C în 2019: 21

Numărul de zile cu minime sub 0 grade în 1973: Peste 100

Numărul de zile cu minime sub 0 grade în 2019: 33

Numărul de nopți tropicale în 1973: 3

Numărul de nopți tropicale în 2019: 49

Numărul de zile cu strat de zăpadă în 1973: 12

Numărul de zile cu strat de zăpadă în 2019: 4

București, imensa diferență de 3,5 C

1980: Medie +9,8 C

2022: Medie +13,4 C

Numărul de zile cu maxime de peste 30 C în 1980: 20

Numărul de zile cu maxime de peste 30 C în 2022: 78

Numărul de zile cu minime sub -10 grade în 1980:

Numărul de zile cu minime sub -10 grade în 2022:

Numărul de nopți tropicale în 1980: 3

Numărul de nopți tropicale în 2022: 14

Numărul de zile cu strat de zăpadă în 1980: 79

Numărul de zile cu strat de zăpadă în 2022: 4

Cazul Brașov, 3 grade între 1997 și 2019

1997: +6,9 C

2019: +9,9 C

Număr de zile cu maxime de peste +30 C în 1997: 2

Număr de zile cu maxima de peste 30 C în 2019: 15

Număr de zile în care minima a fost sub -10 grade în 1997: 15

Număr de zile în care minima a fost sub -10 grade în 2019: 10

Număr de zile cu strat de zăpadă în 1997: 83

Număr de zile cu strat de zăpadă în 2019: 38

Cazul Iași, modificările aduse de cele 3 grade

1978: 8,7 C

2022: 11,6 C

Număr de zile cu maxime de peste +30 C în 1978: 4

Număr de zile cu maxima de peste 30 C în 2022: 44

Număr de zile în care minima a fost sub -10 grade în 1978: 25

Număr de zile în care minima a fost sub -10 grade în 2022: 1

Timișoara – Cât de mult contează 3,2 grade

1980: +9,6 C

2018: +12,8 C

Număr de zile cu maxime de peste +30 C în 1980: 17

Număr de zile cu maxima de peste 30 C în 2018: 59

Număr de zile în care minima a fost sub -10 grade în 1980: 13

Număr de zile în care minima a fost sub -10 grade în 2018: 2

Cazul Drobeta Turnu Severin – Și două grade se simt

Drobeta Turnu Severin

1973: 11,4 C

2012: 13,3 C

Număr de zile cu maxima de peste 30 C în 1973: 39

Număr de zile cu maxima de peste 30 C în 2012: 91

Număr de zile în care minima a fost sub -5 C în 1973: 22

Număr de zile în care minima a fost sub -5 C în 2012: 33

De remarcat că vara lui 2012 a fost mult peste cea din 1973, în timp ce iarna din 2012 a fost mult mai serioasă.

Cazul Cluj, 4 grade în nici 30 de ani

1987: 7,2 C

2014: 11,1 C

Număr de zile cu maxima de peste 30 C în 1987: 8

Număr de zile cu maxima de peste 30 C în 2014: 19

Număr de zile în care minima a fost sub -10 grade în 1985: 42

Număr de zile în care minima a fost sub -10 grade în 2014: 5

3 grade la vârful Omu

1987: -3,4 C

2018: -0,2 C

Numărul de nopți cu minime de sub -10 C în 1987: 121

Numărul de nopți cu minime de sub -10 C în 2018: 78

Numărul de zile cu strat de zăpadă în 1987: 230

Numărul de zile cu strat de zăpadă în 2018: 194

Cazul Sibiu – diferență de 3,6 C

1980: 7,5 C

2019: 11,1 C

Număr de zile cu maxime de peste +30 C în 1980: 6

Număr de zile cu maxima de peste 30 C în 2019: 31

Număr de zile în care minima a fost sub -10 grade în 1980: 24

Număr de zile în care minima a fost sub -10 grade în 2019: 12

Numărul de zile cu strat de zăpadă în 1980: 70

Numărul de zile cu strat de zăpadă în 2019: 44

Sulina = Brașov, un caz cu totul special care arată cât de multe s-au schimbat

În acest caz ducem lucrurile puțin mai departe și comparăm două orașe cu climă foarte diferită. În condiții rare, temperatura anuală la Sulina în anii 80 poate ajunge la medii similare cu cea din cel mai cald an măsurat recent la Brașov.

Sulina este unul dintre cele mai calde locuri din țară, cu geruri foarte rare, multe nopți cu minime de peste 20 grade și diferență mică de temperatură între noapte și zi. Brașovul, aflat la 600 m alt, are o climă mult mai rece, dar maximele anuale sunt în general mai mari decât la Sulina.

Diferența între Sulina și Brașov este de peste 3 grade dacă luăm media anuală a temperaturii în ultimii opt ani (9,4 C la Brașov vs 13 C la Sulina).

Dacă luăm cel mai cald an de la Brașov și cel mai rece de la Sulina se poate ajunge la o valoare apropiată.

Astfel, în 1985 media la Sulina a fost de numai +9,9 C. La fel a fost media și în cel mai cald an din istorie la Brașov: +9,9 C. Tot în 2019, la Sulina media a fost de +13,8 C.

O diferență esențială între cele două orașe ține de variația temperaturii între noapte și zi: la Brașov media în 2019 a fost de peste 12 grade, iar la Sulina, de numai 5 grade. La Brașov maximele au fost mai mari decât la Sulina, unde, spre exemplu, rar se depășesc 20 de grade în noiembrie. Pe de altă parte, chiar și comparând acești ani extremi, maximele nocturne au fost net mai mari la Sulina.

La Sulina au fost 18 zile cu ger în februarie 1985, iar luna iulie a adus o temperatură medie extrem de scăzută: +20,4 C.

În 2019, la Brașov, au fost 15 zile cu maxime de peste 30 C, în decembrie au fost șase zile cu maxime de peste +10 C, iar în noiembrie au fost șase zile cu maxime de peste 20 C, inclusiv spre jumătatea lunii. Și octombrie a fost foarte caldă, cu 15 zile consecutive în care maximele au trecut de 20 C.