Hipertensivii sunt în pericol în sezonul rece – studiu
Tensiunea arterială poate să crească semnificativ și să fie mai dificil de controlat în timpul sezonului rece, având un impact semnificativ asupra persoanelor care suferă de hipertensiune arterială. Potrivit unui studiu recent, tensiunea, în special cea sistolică (adică cifra superioară), crește în medie cu până la 1,7 mm Hg în lunile de iarnă în comparație cu cele de vară. În plus, eforturile de a o menține sub control scad cu 5% în această perioadă.
Deși studiul nu a indicat, în mod specific, consecințele acestor fluctuații sezoniere ale tensiunii, cercetările anterioare au arătat că schimbările presiunii sângelui pot crește riscul de evenimente cardiovasculare, accident vascular cerebral și alte complicații.
„Am observat personal acest efect în practica mea destul de des. Aceeași persoană poate avea o tensiune arterială bine controlată când o consult vara și apoi, când se întoarce la control după șase luni, poate avea tensiunea crescută,” a precizat dr. Nitin Gera, medic cardiolog în cadrul Ohio Health, SUA.
De ce crește tensiunea iarna
Cauzele creșterii tensiunii în timpul iernii sunt complexe și pot include factori fiziologici și de mediu, cum ar fi:
- Constricția vaselor de sânge: când corpul este expus la frig, vasele de sânge periferice, care se găsesc în piele și ţesuturile superficiale, tind să se contracte. Această constricție vasculară are câteva scopuri importante: menținerea temperaturii corpului, menținerea presiunii arteriale și asigurarea furnizării de sânge și oxigen către organele vitale. Cu toate acestea, constricția vaselor de sânge poate avea și un efect secundar asupra tensiunii arteriale. Prin reducerea diametrului vaselor de sânge periferice, se crește rezistența la fluxul sanguin, ceea ce poate duce la creșterea tensiunii arteriale sistolice. Această reacție este parte a răspunsului natural al corpului la mediul rece și este, în general, bine echilibrată pentru a asigura atât protecția împotriva frigului, cât și menținerea circulației sanguine esențiale pentru organism, însă poate fi problematică pentru hipertensivi.
- Activarea sistemului nervos simpatic din cauza frigului: când acest sistem intră în acțiune, unul dintre mecanismele-cheie implică eliberarea de hormoni numiți catecolamine, precum epinefrina (adrenalină) și norepinefrina (noradrenalină). Acești hormoni joacă un rol esențial în adaptarea organismului la condițiile de frig. Unul dintre efectele acestor hormoni este inducerea constricției vaselor de sânge, ceea ce duce la micșorarea diametrului lor interior și ca efect secundar la creșterea tensiunii arteriale.
- Scăderea nivelului de vitamina D: în lunile de iarnă, expunerea la soare, principala sursă naturală de vitamina D, este limitată. Carența de vitamina D poate avea implicații importante asupra sănătății cardiovasculare, deoarece vitamina D joacă un rol esențial în funcționarea unui sistem crucial numit renină-angiotensină-aldosteron. Acest sistem reglează echilibrul fluidelor, tensiunea arterială și rezistența vasculară. Atunci când nivelurile de vitamina D sunt scăzute, poate fi influențat în mod negativ, ceea ce poate duce la o perturbare a echilibrului tensiunii arteriale.
- Stilul de viață: în sezonul rece, când temperaturile scad și zilele devin mai scurte, există o tendință generală a oamenilor de a reduce activitatea fizică și de a petrece mai mult timp în interior. De asemenea, suntem mai tentați să consumăm alimente mai bogate în calorii și să abandonăm opțiunile sănătoase, cum ar fi fructele și legumele proaspete. Toate acestea pot contribui la creșterea greutății corporale și la creșterea tensiunii.
Ce este de făcut
Pentru a gestiona această situație, este esențial să monitorizați tensiunea arterială în mod regulat, în special în timpul sezonului rece.
„În cazul în care tensiunea arterială este mai ridicată în sezonul rece, există un risc mai mare de deteriorare a rinichilor sau a inimii. De aceea este important ca pacienții cu hipertensiune arterială să-și monitorizeze presiunea sângelui la domiciliu în mod regulat „, a declarat dr. Wanpen Vongpatanasin, președintele executiv al al Asociației Americane a Inimii.
În plus, se recomandă menținerea unui stil de viață sănătos, care include exerciții regulate, atenție la dietă, limitarea aportului de sodiu și monitorizarea nivelurilor de vitamina D. Exercițiile regulate pot stimula eliberarea de substanțe care dilată vasele de sânge și reduc presiunea arterială, contracarând efectul de constricție cauzat de vremea rece.
De asemenea, există câteva recomandări emise de Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) pentru gestionarea hipertensiunii arteriale:
- administrarea medicamentelor conform prescripției,
- menținerea unei greutăți corporale sănătoase,
- exercițiile fizice regulate,
- adoptarea unui plan de alimentație sănătos,
- limitarea consumului de sodiu
Persoanele mai în vârstă trebuie să mențină o temperatură adecvată în locuință și să se îmbrace corespunzător pentru a evita expunerea la frig.
Ce înseamnă tensiune arterială normală
Valorile normale ale tensiunii arteriale pot varia în funcție de vârstă, dar este important de menționat că există o gamă de valori considerate sănătoase pentru orice categorie de vârstă. Aceste valori pot fi exprimate în două componente principale ale tensiunii arteriale: tensiunea sistolică și tensiunea diastolică.
Tensiunea sistolică este cifra superioară care apare pe ecranul tensiometrului și reprezintă presiunea din artere în momentul în care inima pompează sânge (bătăile cordului). Valorile normale pentru presiunea sistolică sunt în general între 90 și 120 de milimetri de mercur (mm Hg).
Tensiunea diastolică este cifra inferioară și reprezintă presiunea din artere între bătăile cordului, atunci când inima se relaxează și se umple cu sânge. Valorile normale pentru presiunea diastolică sunt în general între 60 și 80 de mm Hg.
Care e mai importantă, tensiunea sistolică sau tensiunea diastolică?
În mod obișnuit, se acordă mai multă atenție tensiunii arteriale sistolice ca factor major de risc pentru bolile cardiovasculare la persoanele cu vârste peste 50 de ani. La majoritatea oamenilor, tensiunea arterială sistolică crește constant odată cu înaintarea în vârstă datorită rigidității crescute a arterelor mari, acumularea pe termen lung a plăcii aterosclerotice și o incidență crescută a bolilor cardiace și vasculare.
Cu toate acestea, fie o tensiune arterială sistolică crescută, fie o tensiune arterială diastolică crescută pot fi utilizate pentru a stabili un diagnostic de hipertensiune arterială.
Tensiunea arterială normală în funcție de vârstă și sex
Potrivit Asociației Americane a Inimii (AHA), pot exista variații alte tensiunii în funcție de vârstă. Iată o orientare generală a valorilor normale ale tensiunii arteriale în funcție de vârstă:
- Copii și adolescenți (între 3 și 18 ani) – Presiune sistolică: 90-110 mm Hg/Presiune diastolică: 60-70 mm Hg
- Adulți tineri (18-39 ani) – Presiune sistolică: 90-120 mm Hg/Presiune diastolică: 60-80 mm Hg
- Adulți de vârstă mijlocie (40-64 ani): Presiune sistolică: 90-140 mm Hg/Presiune diastolică: 60-90 mm Hg
- Persoane în vârstă (65+ ani) – Presiune sistolică: 90-150 mm Hg/Presiune diastolică: 60-90 mm Hg
De asemenea, se pot înregistra diferențe subtile ale tensiunii arteriale normale în funcție de sex. În general, valorile normale ale tensiunii arteriale sunt similare pentru bărbați și femei în majoritatea categoriilor de vârstă. Cu toate acestea, există câteva considerații specifice de gen:
- Tensiunea arterială la bărbați: În general, bărbații tind să aibă mai multă masă musculară decât femeile, ceea ce poate influența ușor tensiunea arterială. Prin urmare, valorile normale pot fi ușor mai mari la bărbați în anumite categorii de vârstă. Cu toate acestea, diferența nu este semnificativă.
- Tensiunea arterială la femei: Femeile pot experimenta fluctuații ale tensiunii arteriale legate de ciclul menstrual și de perioada menopauzei. De asemenea, riscul de hipertensiune arterială poate crește după menopauză.
(Sursa foto: Dreamstime.com)