Ce ne promit candidații la alegerile prezidențiale pe anticorupție și securitate națională ?

Câteva zile ne despart de alegerile prezidențiale. Este esențial să votăm, dar și mai important este sa votăm informați.

Instrumentul tradițional pentru a ajunge la alegator este, și de data asta, promisiunea. Majoritatea programelor electorale analizate conțin puncte comune care promovează România ca un loc prosper de unde oamenii nu vor mai fi nevoiți să emigreze sauvizează promisiuni de creștere a pensiilor și a salariilor („Pactul național pentru bunăstarea românilor”). Președintele țării are atribuții directe în domeniul securității naționale, fiind un garant al apărării acesteia, îndeplinind funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În acest context, putem afirma că tema corupției poate fi o adevărată amenințare la securitatea națională?

Care sunt pozițiile candidaților la prezidențiale pe tema anticorupției și securității naționale? Cum se leagă promisiunile cu adevăratele atribuții prezidențiale? Cu alte cuvinte, ce ne promit de fapt candidații?

Pe 10 noiembrie 2019 este programat primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, fiind înscriși 14 candidați. Am analizat programele electorale ale primilor cinci candidați pe buletinul de vot, în următoarea ordine: Klaus Ionannis, susținut de Partidul Național Liberal, Viorica Dancilă – PSD, Dan Barna – Alianța USR-PLUS, Theodor Paleologu – Partidul Mișcarea Populară, Mircea Diaconu – Alianța „Un OM” formată de ALDE și PRO România.

Fiecare candidat și-a prezentat programul electoral, mai degrabă, pentru a-și informa electoratul, nu pentru a-l convinge. Toti candidații tratează în mod superficial subiectul securității naționale, fiind prezentate unele aspecte ce țin de încurajare sau susținere a instituțiilor responsabile în acest domeniu. Pe de altă parte, subiectul luptei anticorupție este ignorat total de unii candidați.

Cu toate acestea, avem cea mai amorțită campanie electorală, fără dezbateri sau dialog între candidați. Ba mai mult, Iohannis a refuzat dezbaterea electorală în primul tur, fără a-și motiva decizia. Pentru actualul președinte această campanie este terenul perfect pentru a se menține într-o zonă fără reacții sau greșeli (ghinioane), putând comunica safe doar în context instituțional. Președintele își prezintă programul ca o descriere a ceea ce s-a întâmplat în cei 30 de ani de la căderea comunismului, dar mai ales, prezintă principalele realizări din primul mandat de președinte și care va fi continuarea acestora dacă reușește să obțină suficiente voturi pentru încă cinci ani la Cotroceni.

Programul subliniază în mod ferm locul României în UE și NATO, o viziune proeuropeană în toate domeniile atinse, susținerea valorilor democratice și a statului de drept. Tema securității naționale a fost omisă în dezbaterea generală și avem un singur program electoral din cele cinci analizate care prezintă pe larg subiectul, chiar dacă acesta ar trebui să joace un rol esențial sau cel putin la fel de important ca toate celelalte. Klaus Werner Iohannis atinge acest subiect în programul electoral, promițând întărirea instituțiilor cu semnificaţie de securitate naţională, un buget mai consistent al apărării, o armată mai puternică, servicii speciale cât se poate de puternice, pe deplin scoase din jocul politic partizan. Toate acestea sunt copy-paste din programul electoral din 2014, când România încă nu era normală, ci era a lucrului bine făcut. Rămân însă o serie de întrebări: Ce s-a schimbat din 2014 până acum? Este armata mai puternică? Avem servicii speciale care acționează coerent și integru?

Nici subiectul anticorupției nu a fost lăsat total la o parte, KWI promite eradicarea corupției ca obstacol în calea competiției libere și a promovării bazate pe meritocrație. Cum va face asta? Cu toate că subiectul anticorupției a fost un mesaj de campanie permanent, nu este clar cum va face asta. Se menționează doar susținerea unei finanțări mai mari a instituțiilor care se ocupă de lupta anticorupție, iar toate celelalte modalități râmân la nivel de discurs politic, președintele neavând atribuții directe în aceste domenii, însă putând să militeze, promoveze, încurajeze (încurajarea dezvoltării capacității procurorilor DNA sau încurajarea CSM să promoveze magistrații care care au trecut printr-un proces de selecție deschis și bazat pe rezultate profesionale certe).

Ce ne promite Viorica Dăncilă? În programul electoral în zece puncte și un Pact național pentru bunăstarea românilor, nu este menționat nici măcar o dată cuvântul anticorupție. Cert este că acest domeniu nu reprezintă un punct de interes în programul PSD la prezidențiale, însă este de reținut că pentru candidata PSD lupta împotriva corupţiei trebuie să continue, dar trebuie să se canalizeze din zona de spectacol către zona de prevenţie.

Avem totuși două scurte precizări care sunt integrate în programul său electoral la subiectul securității naționale. Candidata PSD menționează susținerea integrării euroatlantice mai puternice și o concentrare asupra siguranței economice ca parte din securitatea națională, fără a se puncta alte detalii.

Dan Barna, candidatul Alianței USR – Plus, vine cu o promisiune curajoasă de reformare totală a Consiliul Național de Apărare al Țării prin crearea unor structuri permanente în cadrul Administrației Prezidențiale, care va gestiona comunitatea națională de informații, cât și comunitatea de politică externă. Programul său electoral arată o viziune proatlantică și proeuropeană, cu un puternic accent pe reformă ( dezvoltarea unui Acord Politic Multianual pentru Apărare, crearea Strategiei de industrializare pentru apărare, și a unui Centru Național Integrat pentru Reziliență care să coordoneze protecția infrastructurii critice naționale, interoperabilitatea cu structurile similare la nivel NATO și UE și să pregătească decidenții pentru acțiune în situații de criză.). Cu toate că este un subiect inovator, nu se oferă detalii despre organizare, nu se detaliază cine va face parte din ea, sub ce modalitate va funcționa, dacă o să dubleze sau nu Departamentul Securităţii Naționale, structura specializată din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Agenda candidatului Theodor Paleologu prezintă în trei mari capitole cum o să ajute un alt profesor România. Prin siguranță și respect, mediere și educație, meritocrație și performanță, dar mai ales prin dialog, candidatul Partidului Mișcarea Populară fiind printre puținii care au inițiat propuneri de dezbateri în această campanie electorală. Prin programul său își dorește reformarea SIE și SRI, intrarea în spațiul Schengen și crearea unei Agenţii de Informaţii Antiteroriste. În plus, prezintă pe larg o viziune anticorupție focusată pe depolitizarea instituțiilor statului și creșterea capacității de luptă împotriva crimei organizate, a evaziunii fiscale, a corupției generalizate prin creșterea nivelului de pregătire a instituțiilor de implementare a legii.

Mircea Diaconu, omul. Este un candidat „independent”, dar susținut de Pro România, partidul lui Victor Ponta, și ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. Ce va face în mod concret în domeniul securității naționale ? Agenda electorală ne oferă câteva promisiuni, de la siguranța deplină a cetățeanului, până la întărirea parteneriatelor strategice, Mircea Diaconu promite să ia măsuri concrete. Cum vor fi luate aceste măsuri? Simplu, prin abordări multilaterale, distribuție echitabilă a bunăstării și cooperare. Spre deosebire de unii dintre contra candidați, atinge și subiectul anticorupției și promite o continuare și o consolidare a acesteia, fără a oferi însă și mijloacele prin care va face asta.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro