De ce are emoții Nicușor Dan? Un detaliu ignorat, dar care face diferența

​​Avansul de 2,5% pe care îl are în sondaje față de Gabriela Firea este departe de a fi liniștitor pentru Nicușor Dan cu câteva zile înaintea alegerilor. A recunoscut-o chiar el. Meciul pe care mulți îl vedeau câștigat la alinierea candidatilor la start se joacă pe ultima sută de metri. Nicușor Dan a intrat primul pe turnantă, însă are nevoie să-și găsească suflul ca să treacă primul linia de sosire.

Mulți sunt tentați să spună că lucrurile ar fi fost deja tranșate dacă în campania electorală nu ar fi intrat Traian Băsescu care este acum, practic, un prăduitor al voturilor lui Nicușor Dan. Uitându-ne la imaginea momentului, lucrurile cam așa stau, însă vina nu este a lui Traian Băsescu, ci este vorba mai degrabă de o percepție eronată strategic a tabloului, în asamblu. Pentru că intrarea în competiția pentru București a lui Traian Băsescu, a cărui miză exclusivă, este menținerea PMP pe pragul de 5%, ar fi putut fi transformată într-un avantaj pentru Nicușor Dan.

Nicușor Dan a intrat în cursa Primăria Capitalei cu două mari atuuri. Primul, este candidatul unic celor două partide relevante pe partea dreaptă a scenei politice. Al doilea, nu a fost și nu este un om politic, în sensul în care România a fost obișnuită în ultimii 30 de ani. Primul a fost folosit din plin, cel puțin în retorica de campanie. Al doilea, și cel care putea face diferența, aproape deloc. Ba chiar am remarcat o insistență a strategilor obișnuiți, poate prea mult, cu campaniile ultimilor ani de a-l transforma într-un om politic tipic. Momentul dusului cu alai de partid la sediul PSD și schimbul de replici cu reporterul Antena 3 – „eu vorbesc ce vreau”, „eu fac ce vreau” – au fost o confirmare a acestui fapt. Căci ce a făcut Nicușor Dan, prin acest gest? Intrat în malaxorul propagandei pornit după apariția înregistrării în care interlocutorul său, un consilier al primarului PSD al sectorului 4, i-a întins abil capcana „garanției” pe care ar fi pus-o pentru un individ care mai degrabă avea probleme penale decât de spațiu locativ, Nicușor Dan a intrat în pielea unui prea-politician. Or, în țara asta, când vorbești de politicieni cu mult mai ușor îi convingi pe oameni că aceștia fură decât că nu o fac. Adversarii politici ai lui Nicușor Dan în acest punct au vrut să-l aducă, să-i facă praf imaginea de ne-politician, mai ales că aceasta nu a fost folosită aproape deloc în această campanie. Principiul e simplu: atitudinile sociale se formează și se modifică pe măsură ce oamenii primesc informații noi și le integrează în atitudinile lor anterioare.

Este însă Nicușor Dan la fel ca Gabriela Firea? Categoric nu.

Nicușor Dan nu face parte din acea specie de politicieni de proptele, împinși în față pentru a satisface interesele unuia sau altuia dintre șefii de partid sau pentru a proteja interesele clientelei de partid. A plecat aproape singur pe drumul către Primărie în urmă cu 12 ani, cu Asociația Salvați Bucureștiul. Ani de-a rândul, alerga din instanță în instanță, la trei-patru procese pe zi, într-o luptă în care prea puțini îi dădeau vreo șansă. În apele adânci și tulburi în care rechinii imobiliari se învârteau, a fost peștișorul de aur. Peste 160 de procese câștigate nu au fost puțin lucru.

Nicușor Dan s-a construit public așa cum niciun politician din România nu a făcut-o. A pornit din poziția celui care nu are nimic de pierdut, dar are cea mai importantă armă în mână: legea, această tămâie de care politicienii tipici fug când aud. Și a câștigat.

Nicușor Dan a făcut pentru București infinit mai multe decât Gabriela Firea. N-a adus otokare, n-a făcut arteziene colorate cântătoare, nici târguri sau concerte în care să i se ridice ode. El, cum bine zicea Eugen Istodor, „se trezea în zori de ziuă pentru a salva pietrele moarte ale Bucureștiului”. Pentru că Orașul este ceva mai mult decât contracte de milioane de euro pentru poleială. Orașul trăiește. Îl doare și trage să moară în fiecare zi.

Nicușor Dan a fost omul din Berceni, din Ferentari, din Drumul Taberei, din Colentina, din Tineretului, de pe Calea Griviței sau de la Unirea, cu gropile, traficul, poluarea, clădirile sufocant construite de aiurea, cu duhoarea gunoaielor.

Dar Nicușor Dan prea puțin a vorbit în această campanie despre ce a făcut și, mai ales, despre ce vrea să facă. Prea puțin s-a auzit pentru cine a intrat în această luptă. Avea mai multe de spus decât Gabriela Firea și mai multe garanții pentru respectarea contractului social. N-a fost să fie.

E greu de spus în acest moment cât vor cântări toate acestea duminică la vot. Cine-i mai bun, omul care îți spune în față ce nu merge bine, chiar dacă nu-ți convine, pentru a avea o șansă, sau cel care te ia de nevastă ca să-și vadă de treabă cu amanta?

Până la urmă, fiecare înțelege cum vrea să trăiască. Important e să aleagă.