Sănătate sau alegeri, o falsă dilemă

În urmă cu o săptămână am publicat o opinie în care concluzionam că cine amână alegerile grăbește falimentul țării. De-atunci numărul de cazuri COVID a crescut, ca peste tot în Europa, iar PSD a lansat un program electoral plin de promisiuni în ce privește creșterile de pensii și salarii care ignoră cu desăvârșire realitatea bugetară. Între timp S&P a mai avertizat o dată că România, alături de Columbia își va pierde ratingul recomandat pentru investiții, dacă legea pensiilor va intra măcar o secundă în vigoare, folosind expresia de înger decăzut.

Această știre a fost cvasiignorată în massmedia, cu deosebire la TV, deși ea are o importanță crucială pentru cum va arăta economia României mulți ani după alegeri. În mod absolut ciudat, nici puterea nici opoziția nu au dezbătut ce-ar însemna o retrogradare a ratingului, iar singura explicație pe care o găsesc este aceea că o discuție deschisă despre starea finanțelor publice ar speria electoratul și ar arunca la coșul de gunoi promisiunile electorale care efectiv nu s-ar mai putea susține.

În schimb, s-a încins o amplă dezbatere asupra oportunității amânării alegerilor ca măsură de prevenție împotriva virusului, cu acuzația că alegerile parlamentare ar reprezenta un focar de infecție. Desigur că muniția pentru astfel de abordare emoțională dă pe din afară așa că în următoarele zile și săptămâni cine pariază că se va pune insistent întrebarea ce e mai important, sănătatea oamenilor sau alegerile, poate fi sigur de câștig. Aceasta este însă o falsă dilemă, nu pentru că ambele sunt importante, ci pentru că în absența alegerilor pe data de 6 decembrie, atât sănătatea în sensul strict al cuvântului, cât și cel financiar plus democrația, sunt în pericol.

O eventuală retrogradare a ratingului, care a fost spus acum în clar, va surveni dacă alegerile se amână (legea pensiilor n-ar mai putea fi la timp modificata) ar conduce la incapacitatea guvernului, oricare ar fi acela de a susține plăți esențiale, ar conduce la o depreciere severă a monedei și ar determina o ajustare necontrolată a cheltuielilor bugetare. Acest fapt, suprapus peste previzibila creștere a cazurilor COVID ar submina puternic capacitatea de răspuns a statului în ce privește criza sanitară. Cu alte cuvinte, cei care spun că trebuie ales între sănătatea oamenilor și alegerile parlamentare se înșală sau manipulează ordinar. Amânarea alegerilor amenință sănătatea oamenilor și nu invers.

Orice om cu capul pe umeri, neeconomist poate înțelege cu minim de efort că, așa cum pentru stăvilirea epidemiei este esențială păstrarea distanței fizice și găsirea unui vaccin, și pentru ca țara să nu intre în faliment trebuie luate măsuri de restructurare a cheltuielilor și veniturilor fiscale în 2021. Acestea nu au cum să fie implementate în lipsa unui buget care să confere încredere agențiiilor de rating, investitorilor și Comisiei Europene, mai ales acesteia din urmă de unde vine salvarea financiară. Acest buget trebuie asumat de un parlament cu deplină legitimitate. Și-atunci, democratic, infectați și sănătoși deopotrivă ne vom alege soarta.

Cu Covid, dar încă solvabili, sau cu Covid dar în faliment. Simplu.

N.Red. Daniel Oanta este expert principal in cadrul Bancii Nationale a Romaniei. Opiniile sale nu reprezinta pozitia BNR sau a redactiei