Financial Times: Europa nu e imună la sminteala politică a Americii. Teoriile conspirative și extremismul politic înfloresc pe tot cuprinsul continentului

O mulțime de activiști de extrema dreaptă rupe cordonul poliției. Strigând și fluturând steaguri, ei se pregătesc să ia cu asalt parlamentul, scrie Financial Times, preluat de agenția Rador.

La Washington, săptămâna trecută, gloata a răzbit. La Berlin, în august, a fost oprită pe treptele Reichstag-ului. Dacă manifestanții ar fi pătruns în clădire, ar fi găsit unii pereți încă împodobiți cu graffiti, conservate cu grijă de pe vremea în care Reichstag-ul a fost ocupat de trupele rusești, în 1945. Acest cât pe-aci al Germaniei din vară, manifestațiile „vestelor galbene” din Franța și pasiunile stârnite de Brexit și pandemie în Regatul Unit – toate ilustrează aceeași idee. Europenii nu pot presupune că sunt imuni la pasiunile politice care au cuprins America.

Multe dintre elementele care au destabilizat SUA sunt prezente și în Europa – în special răspândirea teoriilor conspirative, radicalizarea online și mișcările politice extremiste. Elementul esențial care lipsește este Donald Trump. Faptul că adeptul suprem al teoriilor conspirative al Americii este și președintele ei face ca primejdia cu care se confruntă țara să fie unică. Eforturile dlui Trump de a răsturna rezultatul electoral sunt cele care i-au motivat pe unii țicniți de pe tot cuprinsul Americii să descindă asupra capitalei și să ia cu asalt Congresul.

Dar europenii ar greși dacă ar crede că absența unui personaj precum Trump îi pune la adăpost de tulburările politice periculoase – mai cu seamă în contextul dificultăților economice și dislocării sociale provocate de pandemie. Mulțimea de la Reichstag a fost mai mică decât cea care a atacat Capitoliul. Însă ea a fost compusă din reprezentanții unei largi varietăți de grupări, extrema dreaptă amestecându-se cu anti-vacciniști și cu discipoli ai teoriei conspirative QAnon care face ravagii în America (ea susține că Trump se află în fruntea luptei cu o conspirație globală condusă de pedofili).

Sondaje de opinie ulterioare au arătat că 9% din populația Germaniei îi susținea pe răzvrătiții de la Reichstag. E o bază mai mică decât cea de care se bucură extrema dreaptă în America, unde sondajele efectuate imediat după asaltul Capitoliului indică aprobarea lui de către aproape jumătate din alegătorii republicani – ceea ce ar însemna cam 20-25% din americani. (Sondaje făcute ceva mai târziu indică însă o susținere mai mică.)

Sprijinul pentru extremele politicii e mai apropiat de 25% în fosta Germanie de Est. Oficiali din guvernul Angela Merkel sunt îngrijorați că armata, serviciile secrete și poliția au fost infiltrate de extrema dreaptă, iar unele unități militare de elită au fost desființate din cauza legăturilor pe care le aveau cu extremismul politic. Au existat de asemenea și câteva atentate teroriste letale ale extremei drepte.

Și Franța are motive de îngrijorare. Mișcarea vestelor galbene începută în 2018 a scos sute de mii de oameni în stradă la manifestații care adesea au degenerat în violență și vandalism. Cu toate acestea, sondajele de opinie sugerează că o majoritate a populației franceze simpatizează cu această mișcare eterogenă, coagulată doar de furia ei împotriva elitei care guvernează țara.

Franța are și cei mai mulți anti-vacciniști din Europa, sondajele indicând că aproape jumătate din populație intenționează să refuze imunizarea contra Covid-19. Acest nivel ridicat al suspiciunii explică și lentoarea dezastruoasă a campaniei oficiale de vaccinare de acolo. Și cum respingerea vaccinurilor este îndeaproape legată de suspiciunea față de știință și experți, dar și de credința în teorii conspirative, prevalența ei în Franța indică existența unei maladii politice în substrat. Președintele Emmanuel Macron părea destul de îngrijorat atunci când și-a înregistrat mesajul de denunțare a asaltului asupra Capitoliului.

În Europa, cazul cel mai apropiat de situația Americii, caz în care adepții teoriilor conspirative sunt efectiv la guvernare, este cel al Poloniei – acolo unde Jaroslaw Kaczynski, conducătorul partidului de guvernare Lege și Justiție, promovează cu consecvență ideea că catastrofa aviatică de la Smolensk, care a ucis o mare parte a elitei poloneze, inclusiv pe fratele lui, nu a fost un accident, ci un complot deliberat. Sosirea partidului său la putere a dus la o gravă erodare a garanțiilor democratice în Polonia, determinând restul UE să acționeze.

Extremismul de dreapta, ațâțat pe internet, a dus la asasinarea lui Jo Cox, o parlamentară laburistă, în cursul campaniei pentru Brexit din Marea Britanie. Neil O’Brien, un parlamentar conservator care și-a petrecut multă vreme luptându-se cu scepticii carantinei pe internet, avertizează că fanteziile politice primejdioase, precum QAnon, se răspândesc cu repeziciune în Regatul Unit, alimentate de o „combinație a rețelelor sociale cu presa consacrată, dispuse să flirteze cu extremele”. Dezorientarea pricinuită de carantina anti-pandemie a mărit numărul oamenilor care nu prea mai au multe de făcut în afară de navigarea pe internet în căutarea unor explicații pentru criză – ceea ce îi face susceptibili la radicalizare.

Anti-vacciniștii au reușit să atragă mii de oameni în Trafalgar Square la Londra, la mitinguri la care au luat cuvântul personaje precum David Icke, care a pretins că e fiul lui Dumnezeu și că lumea e condusă de o clasă de reptile capabile să-și modifice forma.

Natura ridicolă a unor astfel de teorii conspirative te tentează să-i ignori pe exponenții lor ca pe niște țicniți marginali care nu vor avea niciodată o influență reală. Dar, după cum ne-au demonstrat evenimentele de la Washington, ei pot câștiga adeziunea a milioane de oameni – și pot deveni un pericol pentru democrație.

Regula care spune că ceea ce începe în America sfârșește prin a ajunge în Europa nu se limitează doar la cultura populară și tehnologie. I se poate aplica și politicii.