Ce se întâmplă în Republica Moldova și de ce forțează Maia Sandu declanșarea alegerilor anticipate
La Chișinău Maia Sandu forțează declanșarea alegerilor anticipate. Cu o victorie concludentă în cadrul alegerilor prezidențiale și un capital de încredere semnificativ, președinta în funcție încearcă un transfer de încredere și de voturi spre Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Un Parlament compromis nu poate reprezenta un vehicul de reformare a unei țări cangrenate de corupție. Aceasta este și explicația din spatele jocului politic, deseori cu accente dramatice, de la Chișinău. De cealaltă parte însă, cadrul legal nu este favorabil acestei opțiuni, iar cu excepția PAS, toate celelalte partide parlamentare ar avea doar de pierdut în cazul alegerilor înainte de termen.
De răspunsul Curții Constituționale de la Chișinău pe sesizarea depusă de PSRM privind nominalizarea pentru a doua oară a Nataliei Gavriliță la funcția de prim-ministru vor depinde scenariile următoare. Maia Sandu nu dorește să mai ofere încă o șansă actualului Parlament chiar dacă acest lucru va însemna inclusiv inițierea unu proces de suspendare și potențial de demitere a acesteia. O abordare curajoasă, diferită ce s-a întâmplat în România ultimilor ani, dar rămâne neclar ce posibilități sunt pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
Mai Sandu a subliniat deseori în campania electorală intenția sa de a declanșa alegeri anticipate. Motivația președintei în funcție este aparent una simplă: actuala majoritate parlamentară de conjunctură, formată din membrii Partidului Socialist, Partidul Șor și foști membri ai Partidului Democrat, este una compromisă, și o agendă reformatoare nu poate fi eficientă fără sprijin parlamentar. Nominalizarea Nataliei Gavriliță, fostul ministru de finanțe din Guvernul Sandu, face parte din acest scenariu ce are ca obiectiv declanșarea alegerilor anticipate.
Imediat după anunțul nominalizării din data de 27 ianuarie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a declarat că nu va vota noul Guvern, deși membri ai săi sunt parte din Executivul propus. În Parlament, Guvernul Nataliei Gavriliță nu a obținut niciun vot, iar imediat coaliția PSRM-Șor-Pentru Moldova a înaintat o propunere diferită de prim-ministru, pe Mariana Durleșteanu, fost ministru de finanțe în guvernul Greceanîi, dar și o listă formală de 54 semnături pentru susținerea celei din urmă. Parlamentul de la Chișinău are 101 deputați.
Maia Sandu a decis însă nominalizarea din nou a Nataliei Gavriliță, în data de 11 februarie, pentru a forța alegerile anticipate. Un eventual vot negativ pentru a doua oară în Parlament creează condițiile pentru acestea. Despre majoritatea care a înaintat-o pe Mariana Durleșteanu, Maia Sandu a declarat că „În această listă am descoperit semnături ale persoanelor în raport cu care există dubii că și-ar fi exprimat voința în mod liber.” Urmare a deciziei, Partidul Socialist s-a adresat Curții Constituționale, pretinzând neconstituționalitatea acțiunilor Maiei Sandu.
Ceea ce surprinde (sau nu) la Chișinău este flexibilitatea actorilor politici. Igor Dodon, președintele PSRM, s-a răzgândit în privința declanșării alegerilor anticipate de mai multe ori. Cu puțin timp înainte de votul din Parlament, acesta declara că PSRM este de acord cu declanșarea acestora. La Chișinău se discută intens și de un eventual guvern de tranziție, anticriză. Un eventual guvern teoretic pro-european, chiar și daca ar fi învestit, nu poate fi decât unul minoritar, ceea ce înseamnă că va fi ținut în corzi de majoritatea parlamentară și este improbabilă orice reformă. Scopul evitării anticipatelor pare erodarea capitalului de încredere al Maiei Sandu.
Ce rezultat ar putea aduce alegerile anticipate? PAS ar câștiga alegerile, însă este dificil de estimat dacă ar putea forma majoritatea de unul singur. Cel mai probabil NU, ceea ce înseamnă că ar avea nevoie să formeze o majoritate cu alte forțe politice pro-europene și un partener junior în coaliție. PAS ar câștiga însă aproape toate voturile de pe eșichierul pro-european, ceea ce are potențialul de a afecta scorul Partidului Demnitate și Adevăr al lui Andrei Năstase și al partidelor unioniste. Este neclar dacă acestea vor depăși pragul electoral de 5%.
De cealaltă parte, PSRM, principalul partid din actualul Parlament, și-ar vedea scorul electoral diminuat, iar facțiunile ce au rezultat din Partidului Democrat ar avea probleme în a depăși pragul electoral. Pe actualele previziuni electorale, singurul partid parlamentar care ar avea de câștigat din alegerile anticipate este PAS. În Parlament ar putea intra însă Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi.
Ce poate decide Curtea Constituțională? PSRM a contestat constituționalitatea decretului de nominalizare pentru a doua oară a Nataliei Gavriliță. Și, de aici, scenariile se pot complica și influențează scenariul alegerilor anticipate. Curtea Constituțională trebuie să decidă asupra caracterului de constituționalitate, adică a anulării sau rămânerii acestuia în vigoare. E neclar dacă Curtea poate merge mai departe și impune obligarea acesteia de a propune candidatul nominalizat de majoritatea de conjunctură din Parlament.
Anularea decretului nu face însă claritate deplină asupra căii de urmat. Maia Sandu ar putea forța o nouă nominalizare cu scopul declanșării anticipatelor. În mod normal, majoritatea parlamentară poate insista asupra candidaturii propuse și dacă aceasta nu se conformează, ceea ce este foarte probabil, atunci ar trebui inițiată procedura de suspendare. Un eventual vot pentru suspendare arînsemnaajungerea la referendum și cel mai probabil o victorie covârșitoare pentru Maia Sandu și o înfrângere pentru Igor Dodon. Și din această cauză e greu de crezut că se va merge până la capăt cu suspendarea acesteia, ci se vor încerca orice alte acțiuni de boicotare a procedurii de învestire.
Republica Moldova a generat în ultimii ani și câteva interpretări originale de suspendare a președintelui, însă procedura de suspendare pentru „5 minute”, cum reușea Plahotniuc cu președintele Dodon, a fost anulată.
Ceea ce PSRM și aliații săi din Parlament au anunțat că vor încerca este să câștige timp și să încerce organizarea de alegeri anticipate sau la termen într-un context mai favorabil. Criza politică pare însă deplină în conflictul dintre Președinte și Parlament, fără o soluție facilă la orizont. Criza politică pare însă deplină în conflictul dintre Președinte și Parlament, fără o soluție facilă la orizont. Este însă neclar dacă amânarea unor eventuale alegeri anticipate ar eroda din scorul electoral al PAS și Maiei Sandu și ar ajuta PSRM sau Partidul Șor. Mai degrabă, nu. Maia Sandu se află pe un puternic trend ascendent, determinat de câștigarea alegerilor prezidențiale, scor ce se reflectă în punctajul electoral al partidului său.
INTERVIURILE HotNews.ro