Cu taxonomia pe scări: energia nucleară este sustenabilă. Sau poate că nu

BRIEF

A group of five EU member states led by Germany have sent, on 30 of June, a letter to the European Commission asking for nuclear energy to be kept out of the EU’s green finance Taxonomy.

The letter, signed by the environment or energy ministers of Austria, Denmark, Germany, Luxembourg, and Spain, points to „shortcomings” in a report by the European Commission’s Joint Research Centre published on 2 April, which concluded that nuclear energy is safe.

Signatories include: Svenja Schulze (Germany), Leonore Gewessler (Austria), Dan Jørgensen and Simon Kollerup (Denmark), Carole Dieschbourg (Luxembourg), Teresa Ribera Rodríguez and Nadia Calviño Santamaría (Spain).

„Nuclear power is incompatible with the Taxonomy Regulation’s principle”, the ministers wrote, urging the Commission to keep nuclear out of the EU’s green finance rules.

„We are concerned that including nuclear power in the taxonomy would permanently damage its integrity, credibility and therefore its usefulness”, they warned.

„Nuclear power, however, is a high-risk technology – wind energy is not. This essential difference must be taken into account”, they insisted, saying the Commission report deliberately ignored the possibility of a serious incident.

EU countries are split over the subject, with some, including France, Hungary, Poland and Romania, in favor of nuclear energy.

The EU’s Joint Research Centre, the Commission’s scientific expert arm, was asked by The Commission to assess whether the EU should label nuclear power as a green investment.

It concluded that nuclear fuel qualified as sustainable and does no more harm to human health or to the environment than other electricity production sources already included in the bloc’s Taxonomy.

The EC asked two more expert groups – the Euratom Article 31 expert group on radiation protection and the scientific committee on health, environmental and emerging risks (SCHEER) – to review JRC’s report and provide an opinion on the matter against the Taxonomy’s „do no significant harm” criteria.

On the same 30 June, those two expert groups, which were assigned by the European Commission to assess the role of nuclear energy in the green finance Taxonomy, confirming previous conclusions, but also raising some questions.

The Article 31 group report, published by the EC on 2 July, confirmed overall JRC’s findings related to the protection of humans against radiation, deep geological repositories as means to handle fuel waste, and nuclear’s compliance with various regulatory frameworks established by the EU.

The SCHEER report, also published on Friday, said the committee found JRC’s findings as „comprehensive” with respect of the non-radiological impact of nuclear. However, the report said „there are several findings where the report is incomplete and requires to be enhanced with further evidence.”

SCHEER said it „broadly agrees” with JRC findings that nuclear power operation activities do not represent „unavertable harm to human health or to the environment”, provided the activities meet a set of technical criteria under EU regulations.

The European Commission, however, decided not to include nuclear in the Taxonomy, which entered into force last summer, and said it would include nuclear power under a complementary delegated act expected in 2021.

TREI RAPOARTE PE MASA COMISIEI, ÎN AȘTEPTAREA UNEI DECIZII

Pe cât de complicată pare, pe atât de simplă este problema Taxonomiei în cazul industriei nucleare: este energie „curată”, dacă ne raportăm la obiectivul schimbărilor climatice, dar nu este energie „verde” din perspectiva protecției durabile a mediului, datorită hazardului radiologic care însoțește accidentele nucleare. Iar accidentele nucleare sunt puțin probabile, dar totuși posibile, așa cum o dovedește istoria recentă.

Pentru a atinge obiectivele propuse de Comisia Europeană prin „Pactul Verde” (Green Deal), e fost emis (și aprobat, în 18 iunie 2020 de Parlamentul European și Consiliu) Regulamentul 2020/852, privind „instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile”[1] în economia și societatea europeană; deci inclusiv în producerea de energie.

„Durabil” este aici termenul cheie, pentru că el poate fi (și este) interpretat în chei diverse. Dincolo de tehnologiile energetice recunoscute ca regenerabile, Taxonomia pare să fi acceptat ca sustenabile și anumite investiții care implică tranziția energetică de la combustibilii responsabili de emisiile masive de CO₂ către energetica fără emisii de carbon (tranziția la energetica hidrogenului), trecând prin energetica gazului metan[2].

Dar când vine vorba de energetica nucleară, situația nu este la fel de simplă. În primul rând pentru că o parte a statelor membre ale Uniunii se opun investițiilor din această industrie, fiind convinse că hazardul nuclear nu poate fi înlăturat, iar o altă parte a statelor membre sunt convinse că numai energetica nucleară le poate permite asigurarea securității energetice.

Comisia Europeană a dat formal asigurări, prin vocea vicepreședintelui Frans Timmermans, că rămâne neutră în chestiune, chiar dacă, personal, Timmermans are la rândul său îndoieli că energetica nucleară chiar reprezintă o soluție de viitor în Europa. Cert este că, în contextul creat, Comisia a decis că cel bine ar fi să își joace ca la carte neutralitatea.

Astfel, în chestiunea Taxonomiei privind sustenabilitatea financiară a proiectelor energetice nucleare, raportat la obiectivul de a nu pune în pericol mediul înconjurător, Comisia a comandat un studiu unui organism științific reputat în materie, respectiv către Joint Research Centre (JRC), care a publicat în aprilie 2021 raportul cu concluziile sale, denumit: „Technical assessment of nuclear energy with respect to the ‘do no significant harm’ criteria of Regulation (EU) 2020/852 (‘Taxonomy Regulation’)”[3].

Concluziile raportului JRC au fost mai departe supuse analizei și dezbaterii altor două grupuri de experți, respectiv:

(i) Grupul de experți constituit în virtutea articolului 31 din Tratatul EURATOM, care a dat publicității o „Opinie” pe marginea raportului JRC[4], votată favorabil de 28 de membri, 1 vot de respingere și 3 membri care nu au votat;

(ii) Comitetul științific privind sănătatea, mediul și riscurile emergente (SCHEER), care a publicat raportul: „SCHEER review of the JRC report on Technical assessment of nuclear energy with respect to the ‘do no significant harm’ criteria of Regulation (EU) 2020/852 (‘Taxonomy Regulation’)”[5].

Toate cele trei rapoarte științifice sunt acum pe masa Comisiei. Raportul JRC concluzionează, pe scurt, că energetica nucleară nu ridică probleme mai mari pentru mediu decât tehnologiile energiilor regenerabile. Opinia grupului de experți constituit în baza articolului 31 din Tratatul EURATOM este de acord cu concluziile din raportul JRC.

Pe de altă parte, SCHEER introduce nuanțe și se declară doar „în linii mari de acord” cu concluziile raportului JRC, considerând că: „sunt câteva concluzii în legătură cu care raportul nu este convingător și necesită să fie completat cu dovezi suplimentare”, dar că în general este de acord cu concluzia că operarea centralelor nucleare „nu aduce prejudicii de neevitat sănătății sau mediului înconjurător”.

DAR O DECIZIE VA FI DIFICIL DE LUAT

Sunt, cred, două mari motive pentru care decizia va fi dificil de luat de Comisia Europeană. În primul rând, pentru că regulamentul vorbește despre taxonomia investițiilor durabile, iar partizanii includerii tehnologiilor energetice nucleare pe această listă vorbesc despre „asigurarea securității energetice”, prin sprijinirea unor investiții în tehnologii „care nu fac mai mult rău mediului și sănătății” decât alte tehnologii energetice asupra cărora s-a convenit că sunt regenerabile.

Diferența de nuanță este semnificativă.

Să analizăm, de exemplu, argumentele din scrisoarea celor șapte state care susțin energetica nucleară, transmisă Comisiei Europene în martie 2021[6], printre care regăsim:

(i) „We are convinced that all available zero and low-emission technologies that contribute to climate neutrality while supporting other energy policy objectives should not only be recognized but also actively supported by the European Union. This is especially valid for nuclear power whose development is one of the primary objectives of the Treaty establishing the Euratom Community, obliging EU institutions to promote it.”;

(ii) „…the development of nuclear sector in the EU is contested by a number of Member States despite its indispensable contribution to fighting climate change, as well as the breadth of yet unexploited synergies between the nuclear and renewable technologies.”;

(iii) „…we are highly concerned that the Member State’s right to choose between different energy sources and the right to determine the general structure of the energy supply (Article 194 TFEU) is currently heavily limited by EU policy making, which excludes nuclear power from more and more policies.”;

(iv) „However, concentrating on technologies to be commercially applicable post 2050 as well as decommissioning activities and safety enhancements without an appropriate framework for nuclear new build could gradually phase out nuclear power and existing nuclear technologies, which will result in a significant loss of high-quality jobs in many European countries. This is a great concern not only for nuclear new build but also to associated investments like adapting existing plants to hydrogen generation.”

Se poate observa că statele care sprijină opțiunea nucleară operează, când se referă la Taxonomie, cu argumente care nu țin de logica pentru care a fost emis Regulamentul 2020/852. De altminteri, în același text, semnatarii din partea celor șapte state recunosc că există de fapt programe europene care sprijină sectorul nuclear: „We appreciate support for nuclear R&D, which was enshrined in the recent political agreements about ITER and Euratom R&D Programme.”

Prin urmare, dacă ar fi să fie valide, argumentele celor șapte state ar trebui să vizeze o altă Taxonomie, pe care eu am denumit-o „Taxonomie Securitară”: listarea unor tipuri de investiții în domenii care țin de securitatea Uniunii și a Statelor Membre, de la securitatea energetică, la sănătate, apărarea comună și așa mai departe.

În fine, al doilea mare motiv este cel legat de opțiunea fermă a statelor care refuză soluția nucleară pentru viitorul domeniului energetic; și cum hazardul nuclear are – după cum s-a dovedit deja – neplăcute consecințe transfrontaliere, respectivele state consideră că în viitor omenirea ar trebui să părăsească opțiunea nucleară, nu să o transforme într-una tot mai consolidată.

Liderul acestei opțiuni este Germania, după cum s-a dovedit și prin scrisoarea transmisă la finele lunii iunie Comisiei Europene de State Membre care resping opțiunea nucleară[7]: Germania, Austria, Danemarca, Spania și Luxemburg. Acest curent de gândire, sprijinit de o majoritate a opiniei publice din respectivele state, se opune celei al cărei lider pare să fie Franța.

Fără să intrăm în amănuntele care dau consistență celor două curente – pro și contra energeticii nucleare – nu putem să nu observăm totuși că scrisoarea celor cinci se apropie mai mult cu logica de argumentele pentru care s-a decis promovarea Taxonomiei:

(i) „Nuclear power is incompatible with the Taxonomy Regulation’s (do no significant harm) principle”;

(ii) „We are concerned that including nuclear power in the taxonomy would permanently damage its integrity, credibility and therefore its usefulness.”;

(iii) „We were disconcerted to learn that in the opinion of the Joint Research Centre (JRC), there were no indications that the high-risk technology that is nuclear power is more damaging to human health and to the environment than other forms of energy generation, such as wind and solar energy. Nuclear power, however, is a high-risk technology – wind energy is not. This essential difference must be taken into account.”;

(iv) „Many savers and investors would lose faith in financial products marketed as ‘sustainable’ if they had to fear that by buying these products, they would be financing activities in the area of nuclear power”.

Comisia Europeană a adoptat acte delegate care completează Regulamentul 2020/852 privind Taxonomia în aprilie 2021 și în iulie 2021[8]. Se speră că, la un moment dat, printre actele delegate care vor mai fi adoptate de Comisie vor fi figura completări și în favoarea energeticii nucleare.

LA CE SĂ SE AȘTEPTE ROMÂNIA?

Nu la prea mare lucru, atunci când vine vorba de Taxonomie și energia nucleară. Mai degrabă ministerul energiei și al fondurilor europene, dar și Guvernul în general ar trebui să se concentreze pe bunurile (ce pot fi) câștigate – (i) includerea anumitor tipuri de investiții din energetica gazelor naturale în Taxonomie și (ii) PNRR – pentru a schimba situația tot mai grea a energeticii românești, în pierdere rapidă de capacități.

Un exemplu recent ne relevă că, pe fondul unei decuplări accidentale de la rețeaua energetică a unității nr.2 de la Cernavodă, acum câteva zile[9] – eveniment recurent, după o altă decuplare ce a avut loc la începutul lunii iulie -, prețurile din piața românească de energie au explodat, ajungând la recorduri istorice[10].

Avem de-a face, desigur, cu un cumul de factori: (i) o centrală nucleară când se decuplează accidental de la rețea nu poate fi rapid recuplată (de exemplu evenimentul din 29 iulie va permite revenirea la parametrii normali de aport ai unității nucleare nr.2 abia undeva în data de 7 august); (ii) canicula din România a crescut mult cererea de energie și (iii) piața noastră este restrânsă și imatură, în pierdere de capacități de producție și limitată în capacitatea de a importa și exporta de insuficienta dezvoltare a rețelelor.

Dincolo de particularitățile actualei perioade, cred că nu este nevoie să insist cu exemplele pentru a conveni că energetica românească este într-o situație dramatică.Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro