Stocarea de la prosumatori la geopolitică. Prosumatorii de fapt vor crește facturile

A fi prosumator este un lucru bun. Politicile de incurajare a prosumatorilor sunt bune dar trebuie făcute cu cap. Avem 900 de MW capacitate instalată de prosumatori. Mai urmează încă câteva sute de MW ce vin din ultimul program AFM destinat lor.

Problemele nu sunt ale lor ci ale companiilor de distribuție. Fiecare mare distribuitor s-a trezit că în timpul zilei are un surpus de câteva sute de MW cu care nu are ce face, deoarece nu are posibilitatea de echilibrare.

Dacă eu sunt prosumator, adică mi-am pus pe casă panouri fotovoltaice de (să zicem) 3 KW și nu am stocaj, energia electrică produsă de mine probabil va fi consumată în timpul zilei de frigiderele vecinilor. În timpul zilei este clar ca în zonele de case cu populație tânără și activă, deci care se duce la serviciu, nu prea este consum. Dacă am o aglomerare de case cu panouri fotovoltaice, aceasta va furniza probabil energia electrică necesară pentru un cvartal al unui cartier de case. Astfel distribuitorul de energie electrică se va trezi că trebuie să decupleze o parte din acești prosumatori deoarece surpusul nu poate să-l trimită prea departe. Transformatoarele nu sunt bidirecționale, adică nu sunt apte să ridice energia electrică produsă în rețeaua de medie tensiune pentru a fi distribuită în altă zonă.

Acum, ca să râdem, ridic următoarea problemă: majoritatea celor care și-au depus dosarele la Agenția Fondului de Mediu, nu știu ce îi așteaptă. Cum își vor spăla panourile fotovoltaice de pe case? Dacă nu și le vor curăța nu vor mai produce energia preconizată. Câți ani speră ei să funcționeze instalația? Ce vor face după ce aceasta nu va mai funcționa?

Revenim la compania de distribuție: dacă aceasta nu va investi în stocare putem spune că statul a cheltuit niște bani mai degeaba, deoarece rețelele de distributie nu sunt apte să preia atât de multă energie. Este clar că aceste companii nu sunt pregătite cu atât de multe dispozitive inteligente (de ex, contoare inteligente}, cu capacitatea de a procesa atât de multa energie (și date), adică nu sunt digitalizate, pentru a face față cât de cât la o asemenea avalanșă de mici producători.

Investițiile pe care trebuie să le facă distribuția se pare că sunt destul de mari iar prețul va crește chiar sunt necesare capacități de stocare de dimensiuni mici și medii. Probabil fără o capacitate de câteva sute de MW, companiile de distribuție nu vor face față. Deja există o investiție în stocare. E pentru Transelectrica și nu pentru distribuție. Asta înseamnă că distribuitorii trebuie să investească câteva sute de milioane de euro și acesti bani se vor regăsi în facturile noastre.

Stocarea – o problema de securitate a sistemului electro-energetic național

De cațiva ani România produce energie verde că de cele mai multe ori nu are ce face cu ea, deci o exportă. Sunt perioade când această energie intermitentă și impredictibilă nu este disponibilă și atunci trebuie să importam. Energia din import este provenită din arderea gazului în special. Gazul deobicei provine din Rusia, este transformat în energie electrică în alte țări, unde se pun taxele și impozitele și mai apoi e importat de noi. Nu este altceva decăt un import mascat de gaze rusești! Acest lucru duce la un dezechilibru în balanța de plăți: exportăm energie electrică verde și ieftină și importăm energie gri și scumpă. Evident că și de aici rezultă facturi la energie mai mari.

Ce este de făcut? Gândirea unor sisteme de stocare. Când vorbim de cantități mari de energie, de ordinul a mii de MWh, singura soluție este hidrocentrala cu acumulare prin pompaj, adică avem două lacuri de acumulare la altitudini diferite, când eolienele și solare produc cu mult peste consum, din lacul de jos pompezi apa în lacul de sus. Când ai lipsă de energie, dai drumul apei de sus să învârtă turbinele. Cu alte cuvinte, energia electrică se stocheaza în energia potențială a apei.

Problema este că de 35 de ani se tot discută ca România să realizeze o astfel de hidrocentrală cu acumulare prin pompaj. Pe vremuri au fost făcute studii de fezabilitate și s-a ales ca în zona Tarnița – Lăpușești sa se realizeze mai multe lacuri de acumulare, aflate la diverse altitudini care să fie dotate cu instalații care sa joace și rorul de turbine și rolul de pompe. Studiile au fost refăcute acum câțiva ani. Acum mulți ani fost înființată de Ministerul Energiei o societate care ar fi trebuit să dezvolte acest proiect important pentru România. Săptămânile trecute această companie și-a declarat falimentul. Nu cunoaștem motivele, dar putem bănui că dacă cineva și-ar băga nasul prin hârtiile societății am vedea că aceasta a avut în toți acești ani directori, secretare, șoferi, angajați care nu au făcut nimic. Și daca și-ar băga nasul mai adânc cine știe peste ce mirosuri pestinentiale ar mai da. Dar din păcate problemele de securitate energetică nu au fost înțelese de decidenți.

Nu avem încă așa ceva, dar până la urmă ce putem face? Am zis că energia electrică importată nu este altceva decât un import mascat de gaz rusesc la care alte state și-au adăugat plus-valoare, taxele, impozitele și accizele. Noi avem gaze dar nu avem termocentrale. Pentru echilibrarea sistemului e mai ieftin să ai câteva termocentrale pe gaz, cu tehnologie nouă și nu din anii 60 – 70, care să fie în stare să pornească în câteva minute pentru a produce cand este lipsă de energie. Și este adavărat că investiția pentru câteva sute de MW de producție e mai mică decât investiția pentru câteva sute de MW de stocaj în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Iar aceste termocentrale se construiesc și mai repede decât două lacuri de acumulare cu instalațiile aferente.

Stocarea – un avantaj geopolitic regional

Pentru a putea face stocare prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj trebuie să ai conditii geografice. Romania le are. Bulgaria le are. Ungaria nu are o geografie corespunzatoare pentru un astfel de proiect. Serbia are dar nu are bani. Ucraina este în război cu Rusia și are sistemul electro-energetic dărâmat în mare parte. Bulgaria are o astfel de centrală în funcțiune (culmea, este retehnologizată de o companie românească) și mai investeste în una cu aport UE. –

Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Stocarea de la prosumatori la geopolitică. Prosumatorii de fapt vor crește facturile

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”