Cum a debutat conflictul USL – ONG-uri si cine are dreptate. Planul lui Adrian Nastase din 2004

Pactul de colaborare propus de USL reprezentantiilor societatii civile a creat un scandal public in care ambele parti se acuza reciproc. Cotidianul Romania Libera a relatat ca prin propunerea de colaborare trimisa societatii civile, USL a incercat sa-i cumpere pe reprezentantii ong-urilor oferindu-le finantare din banii publici. Imediat reprezentantii ong-urilor au reactionat: „O oferta vulgara”, „USL a facut o oferta de fidelizare” si „o momela cu bani”. Totusi , USL sustine ca propunerea privind finantarea publica a ONG-urilor este chiar una din solicitarile societatii civile pe care o sustin de mai multi ani.

• „In contextul miscarilor si protestelor de strada, USL nu trebuia sa faca o astfel de propunere” este replica venita din partea celor mai vehementi critici ai documentului USL. Victor Ponta se justifica: „Am dat copy-paste dintr-o scrisoare de-a lor trimisa in 2008”
• Adrian Nastase in 2004: Cream 15 institute din astea si dam sarcina fiecaruia, celor care nu au ONG-uri acasa le dam sarcina sa-si faca fiecare doua ONG-uri acasa. Nu se mai poate. Eu va spun, este vorba despre o actiune pe care daca nu incercam sa o contracaram vom fi erodati in permanenta cu aceste rapoarte, monitorizari, ca nu trebuie mai mult.

Pe 19 ianuarie, cand protestele cetatenilor erau in plina desfasurare in Piata Universitatii, USL a invitat reprezentantii societatii civile la discutii si le-au propus acestora un pact de colaborare format din 16 puncte.

Invitatia a fost trimisa catre mai multe ong-uri care au sustinut protestele din Piata Universitatii si s-au coalizat pentru acest scop. Printre aceste se numara Societatea Academică Română ( Alina Mungiu-Pippidi, ProDemocraţia (Cristian Pîrvulescu), Agenţia de Monitorizare a Presei Active Watch (Mircea Toma), Centrul pentru Jurnalism Independent (Ioana Avădani), Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (Ionuţ Sibian) si Salvaţi Dunărea şi Delta (Liviu Mihaiu).

Pactul USL este structurat pe 16 puncte iar patru puncte din document se refera la finantarea publica de la Guvern a ong-urilor si declararea acestora de utilitate publica.

Pactul USL:

• 11. Asigurarea unui grad ridicat de independenţă sectorului asociativ prin finanţarea sa publică, prin crearea unor mecanisme solide şi transparente, care să permită alocarea fondurilor de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în baza unor criterii de performanţă asumate de autoritatea publică şi de sectorul asociativ.
• 13. Crearea unui fond special pentru sectorul nonprofit, care să fie gestionat independent
• 14. Acces la alocarea cu prioritate a fondurilor publice, după consultări în cadrul dialogului social şi civic cu societatea civilă, pentru domeniile în care au fost identificate nevoi ale comunităţii pentru intervenţia organizaţiilor neguvernamentale
• 16. Definirea clara a activitatilor eligibile pentru a putea obtine statutul de utilitate publica…

De precizat ca, dincolo de cele patru puncte controversate, documentul USL mai propunea si alte teme printre care: asigurarea conditiilor functionarii si dezvoltarii economiei sociale si solidare in Romania, reluare dialogului social si transformare Comitetului Economic si Social intr-o autentica Camera sociala, promovarea rapida a reprezentantiilor societatii civile in CES, crearea unui grup de lucru permanent intre Parlamnet si societatea civila care sa asigure comunicare , implicarea societatii civile in procesul de elaborare a politicilor de cooperare internationala si utilizarea expetizei acestor in implementarea catre puterea legislativa.

Pactul USL a starnit o reactie puternic negativa a reprezentantiilor societatii civile. „O oferta vulgara”, „USL a facut o oferta de fidelizare” si „o momela cu bani” sunt reactiile pe care le-au avut reprezentantii societatii civile la pactul propus de PSD si PNL. Mai multe detalii vezi aici.

Cel mai vehement a fost presedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei Active Watch, Mircea Toma, care a declarat pentru cotidianul Romania Libera: „Oferta USL a fost o ofertă vulgară, născută din minţile unor oameni care nu gândesc decât în cheia banilor. Ei nu acceptă că există oameni care acţionează în virtutea unor valori, care nu pot fi scrise în cifre. Scrisoarea lor conţinea momeala cu banii. Ei gândesc cam în acest registru paradigmatic: nu faci ceva dacă nu-ţi iese ceva la buzunar. De aceea ne-au propus banii“.

De remarcat ca cele patru puncte privind finantarea si care i-au deranjat pe reprezentantii societatii civile sunt chiar solicitarile ale acestora mai vechi. In 2008, Coaliţia pentru Bună Guvernare şi Parteneriat cu Mediul Asociativ (coalitie din care fac parte si reprezenantii ong-urilor enumerate mai sus) au transmis o scrisoare tuturor partidelor politice in care au propus documentul „10 principii pentru o politica publica procivica si proactiva”. Mai multe detalii aici.

Prin cele 10 principii, reprezentantii ongurilor cereau adoptarea unei legislaţii coerente privind finanţarea publica a sectorului ONG care prevedea fonduri de la guvern si acordarea titlului de utilitate publica. (practic exact ce le propunea si USL.)

10 principii pentru o politica publica procivica si proactiva:

• pct. 7: alocarea de fonduri cu destinaţie specială pentru organizaţiile neguvernamentale în bugetele autorităţilor publice centrale şi locale pentru acele domenii în care autoritatea/comunitatea a identificat nevoi cărora pot răspunde prin intervenţii directe organizaţiile neguvernamentale;
• pct. 8:  finanţarea campaniilor organizaţiilor neguvernamentale pentru atragerea de fonduri obţinute prin direcţionarea a 2% de către cetăţeni;
• simplificarea procesului de direcţionare a 2% in sensul scurtării duratei în care contribuţiile sunt înregistrate de către organizaţie
• dublarea de către stat a sumei colectate prin acest sistem de ONG-uri, prin crearea unui fond special pentru ONG-uri. 
• pct. 9: modificarea criteriilor de acordare a statutului de utilitate publică

Mircea Toma

Foto: Agerpres

Contactat de Hotnews.ro, Mircea Toma a recunoscut existenta discutiilor pe finantare publica in interiorul societatii civile si a admis ca reactia sa publica la pactul propus de USL a fost una deplasata.

„Au existat mai multe demersuri de genul asta in care ceream o revizuire a atitudinii clasei politice fata de societatea civila. Admit ca s-ar putea sa fi judecat prea aspru intentia din acea oferta (propunerea USL – n.red), dar oricum ar fi a cazut prost. In acest moment in care exista manifestanti in piata, organizatia Active Watch, in numele careia vorbesc acum, este alaturi de manifestanti, asteptam ca ei sa primeasca satisfactie, cererile lor sunt cunoscute. Nu o sa iesim la niciun fel de negociere cu actorii politici, decat dupa ce manifestantii se vor fi declarat satisfacuti de gesturile pe care le asteapta din partea puterii.

Asta (pactul USL-n.red) a picat foarte prost atunci. Adica haideti sa negociati cu noi, mai apareau si banii aia pomeniti acolo, deci senzatia era ca vrem noi primii sa negociem cu voi ca va dam si bani. Sigur ca problema finantarii sectorului civil este o problema importanta, de luat in calcul. E foarte important momentul in care se discuta, in functie de ce se intampla in strada. Eu consider ca discutia asta acum nu e justificata si, mai mult, daca ar fi sa se intample ar fi imorala”, a explicat Toma.

Cum vad reprezentantii societatii civile pactul propus de USL

Cristian Parvulescu

Foto: Agerpres

Contactat de Hotnews.ro, presedintele asociatiei Pro Democratia, Cristian Parvulescu a confirmat ca a existat si exista in continuare solicitarea societatii civile pentru finantare de la stat, prin fonduri publice iar atacurile colegilor din breasla la adresa USL au fost neintemeiate.

Cristian Parvulescu presedinte Pro Democratia: „Nu vad oferta USL si inivitatia la dezbateri ca pe un afront adus societatii civile. A existat inca din 2008 o scrisoare cu solicitari din partea societatii civile privind reglementarea finantarii ong-urilor, scrisoare care a fost trimisa presedintelui Senatului, Mircea Geooana si mai multor partide politice.

Dezbatere pe finantarea ong-urilor exista si in acest moment in interior iar initiativa este bine venita. USL nu a facut altceva decat sa preia doleantele mai vechi si mai noi ale societati civile si le-a transferat in acel document. Au exista invitatii si din partea PDL in acest sens. Cred ca spiritele s-au inflamat putin, asa suntem noi cei din societatea civila. Stiti foarte bine ca exista disensiuni in interiorul societati civiele. Cert este ca trebuie sa avem discutii cu toate partidele politice si probabil in urmatoare perioada va fi o intalnire in Parlament in acest sens”.

Sorin Ionita

Foto: Agerpres

Sorin Ionita, director la ExpertForum: „E o propunere stangace (propunerea USL – n.red), pentru ca nu este necesara. ONG-urile care au de gand sa accepte asa ceva probabil ca au deja in spate finantarea data, nu este nevoie sa faca o oferta pe fata ‘partenerii’ din USL. Favoritismele, daca este sa se faca, s-au facut deja si se fac, dar pe alte cai.

Pe de alta parte, au luat cate ceva – cateva idei din acea propunere a USL sunt imprumutate, adica nu poti sa zici ca nu sunt buna practica. Exista in Polonia un fond, de exemplu, de finantare a ONG-urilor. Dar aici diavolul este in detalii. Nu este suficient sa il faci, trebuie sa si spui cum il aloci.

Daca ne spuneau asa: noi, cand venim la guvernare, vom face un mecanism cum era programul PHARE pentru societatea civila, adica va spunem cat e bugetul anual, cat e proiectul mediu, va dam niste prioritatile, vor fi call-uri de proiecte cu data fixa si jurizarea va fi facuta de niste experti independenti internationali, comisie cu scoruri, totul pus pe site.

Competitie de proiecte, cum era in PHARE. Daca e asa, nu e nimic in neregula, putem discuta ce prioritati ar trebui sa fie pentru ONG-uri. Dar a facut cineva in Romania din bugetul romanesc vreodata asa ceva, un guvern, ca sa ii putem crede?

Nu ii putem crede, pentru ca toti cand au fost la putere au facut altceva, au facut niste bugete obscure in masura in care au fost, complet netransparente, in care ii dadeau unuia si altuia. Deci pana nu vedem mecanismul, nimeni nu poate sa marseze si sa spuna ca este o idee buna, chiar daca ei au luat doua-trei paragrafe, unul de la Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) si unul din exemplul polonez. Asta nu inseamna ca tot conceptul e ok.

Unele puncte sunt solicitate de ONG-uri; ei au luat ceva din documente ale ONG-urile si le-au asamblat intr-un mod complet cetos in momentul asta. E limpede din modul cum a fost scrisa aceasta oferta a USL-ului ca ei nu se pricep la asa ceva, ca nu i-a preocupat vreodata, ca daca i-ar fi preocupat cu adevarat oferta ar fi aratat altfel, asa cum am descris-o eu.

Dar nu i-a preocupat. Ei nu stiu decat relatii clientelare din experienta lor de viata si de partid si de stat. Este singura experienta pe care o au si atunci nu stiu sa construiasca altceva. Doar imprumuta niste lozinci de pe la ONG-uri, niste principii generale, dar importanta in practica.

Mircea Toma are dreptate, a picat exact ca nuca in perete. Adica: ‘mai baieti, ce vreti ca sa mai stati putin prin piata? Noi venim cu o oferta’. E destul de jenant. Chiar daca, prin absurd, intentia ar fi fost buna, ea a picat complet aiurea. Sa se mai gandeasca si ei ca nu toata lumea e Asociatia Vanatorilor si Pescarilor in tara asta sau Comisariatul pentru o societate civila ca sa puna botul la orice si oricand”.

Victor Ponta

Foto: Agerpres

Ponta: Ei au cerut aceste reglementari in ce priveste finantarea ONG -urilor. De partea celalata USL, sustine printr-un comunicat de presa remis Hotnews.ro ca „propunerea de parteneriat pe care au inaintat-o organizatiilor non-guvernamentale este doar un prim pas, fiind inspirat din pactul pe care societatea civila a mai incercat, anii trecuti, sa il adopte in parteneriat cu partidele politice”.

Presedintele PSD, Victor Ponta recunoaste intr-o declaratie pentru Hotnews.ro ca a preluat cu „copy-paste” dintr-o scrisoare trimisa chiar de reprezentantii societatii civile.

„Nu am facut altceva decat sa preluam cerintele ong-urilor cu copy paste dintr-o scrisoare de-a lor trimisa in 2008 presedintelui Traian Basescu. Ei au fost cei care au cerut aceste reglementari in ceea ce priveste finantarea ong-urilor. Ce sa inteleg de la domnul Toma? Ca face solicitarile doar catre Putere iar cu Opozitia nu vrea sa aiba o relatie?”, a declarat presedintele PSD.

De-a lungul anilor PSD si ong-urile au avut cel putin o relatie controversata.In 2004, premierul Adrian Nastase (in prezent presedinte al Consiliul National al PSD) a acordat banii din fonduri publice ong-urilor de casa dar si sedii pentru ca acestea sa-si desfasoare activitatea.Nastase a aplicat o ordonanta de Guvern (OUG 26/2000) initiata de liberalul Valeriu Stoica pe atunci ministru al Justitiei.

Adrian Nastase

Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei

Ideea lui Nastase a fost pusa in practica si un numar mare de ONG-uri conduse de pesedisti au fost ridicate la rang de utilitate publica pentru a primi bani de la buget.Printre acestea s-au numarat organizatia de vânătoare şi pescuit sportiv (AGVPS) al cărui preşedinte de onoare era, Asociaţia de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI), Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film din Romania, condusa de fostul senator PSD Sergiu Nicolaescu, Fundatia „Pop de Popa pentru ocrotirea bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare”, condusa de alt fost senator PSD Ioan Pop de Popa, Uniunea Cineastilor din Romania, condusa de Mihnea Gheorghiu si Asociatia Armatorilor si Operatorilor Portuari, condusa in timpul primirii statutului de Viorel Stefan, pe atunci parlamentar PSD.

Pe 24 noiembrie 2004, in plina campanie electorala apar in presa stenogramele sedintelor secrete ale Delegatiei Permanente a PSD. Era vorba despre fragmente din stenogramele a cinci sedinte ale PSD, care au avut loc in perioada 29 septembrie- 8 decembrie 2003.

In stenograma Delegatiei Permanente a PSD din 5 ianuarie 2004, Nastase trasa sarcinile pentru asimilarea si infiintarea a cat mai multe ong-uri. Vezi detalii aici

Adrian Nastase: „O alta tema impotriva noastra – si aici am putea sa vedem temele care au fost folosite impotriva noastra, pentru ca exista o inertie a lor – violenta impotriva presei si caracterul nedemocratic al guvernarii si al partidului. Nu mai e neaparat partidul-stat, desi astazi am vazut un interviu al unei cucoane de la Institutul de Politici Publice, care vorbea despre partidul-stat-mafiot.

Noi avem de acum a ne bate nu numai cu partidele care se vor purta probabil elegant, ci ne vom bate cu o serie de ONG-uri care vor fi submarinele de atac pe sub apa din partea opozitiei si ele vor lansa teme, ele vor incerca sa ne atace. Noi va trebui, in mod categoric, sa intram mult mai serios, asa cum am vorbit pe zona ONG-urilor si o sa facem o discutie in care fiecare dintre noi, data viitoare, spune ce organizatii neguvernamentale in care este el membru si pe care le-a creat, ce anume poate sa faca.

Sa facem o lista cu ele, dar cu fiecare in parte, nu asa, in general, vorbim despre ONG-uri, ca tot am vorbit despre ONG-uri si cum le cream, dar practic nu s-a intimplat nimic. Avem o problema sa cream un Institut de Politici Nepublice sau Private – Institutul de Politici Private? Cream 15 institute din astea si dam sarcina fiecaruia, celor care nu au ONG-uri acasa le dam sarcina sa-si faca fiecare doua ONG-uri acasa.

Nu se mai poate. Eu va spun, este vorba despre o actiune pe care daca nu incercam sa o contracaram vom fi erodati in permanenta cu aceste rapoarte, monitorizari, ca nu trebuie mai mult. Si pe urma presa le preia, dar nu presa le lanseaza, ca sa nu aiba responsabilitate pe chestiunile astea, si vor plimba prin televiziuni, prin presa aceste rapoarte ale unor ONG-uri. (…)​”