Senatul a adoptat proiectul legii contra spălării banilor cu amendamente neagreate de Guvern și contestate de Opoziție. Premierul Dăncilă și miniștrii Toader și Negrescu merg la Bruxelles, cu „căciula-n mână”

Senatul a adoptat, luni seara, ca primă camera sesizată, proiectul de lege al Guvernului privind prevenirea și combatarea spălării banilor, însă cu o serie de amendamente neagreate de Guvern și contestate de Opoziție. Premierul Viorica Dăncilă, ministrul Justiției, Tudorel Toader, precum și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, vor merge, într-o delegație guvernamentală, la Bruxelles, miercuri. Negrescu va avea o întrevedere cu comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, pe tema legii combaterii spălării banilor, potrivit unui nou document intrat în posesia HotNews.ro. România are slabe șanse să evite o condamnare, după ce pe 29 august 2018 CE a depus la Curtea de Justiție a UE acțiunea împotriva țării noastre pentru că Bucureștiul nu a transpus în legislația națională directiva privind combaterea spălării banilor.

După ce HotNews.ro a scris luni dimineața despre pericolul ca România să fie condamnată în justiția europeană în timpul Președinției române a Consiliului UE, senatorii au adoptat luni și au trimis proiectul de lege la Camera Deputaților, care este for decizional. Proiectul de lege ar urma să transpună în legislația națională o directivă europeană privind prevenirea și combaterea spălării banilor, după ce Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea de Justiție a UE, pentru că nu a transpus directiva, deși avea această obligație încă din iunie 2017.

Reprezentantul Guvernului la ședința de plen de luni a afirmat că solicită să fie adoptată forma inițială a proiectului, întrucât Guvernul nu agreează amendamentele aduse.

Unul dintre aceste amendamente prevede eliminarea din textul legii a tuturor articolelor care se referă la „persoanele expuse politic”. Senatorul PSD Robert Cazanciuc, președinte al comisiei juridice, a declarat că această prevedere ar fi fost „evident neconstituţională”.

„Avem o propunere de a elimina această referire la ‘persoane expuse politic’. Mi se pare că putem să lăsăm textul să meargă la Curtea Constituţională, pentru că este evident neconstituţional. Eu încerc să construiesc ceva pentru ţara asta şi chiar nu vreau să fiu considerat ca persoană cu risc. Adică, eu îmi asum riscul de a construi ceva cu toată buna-credinţă şi nu vreau să construiesc un text de lege care să nască abuzuri, pentru că la un moment dat nu o să mai vină nimeni să construiască ceva în ţara asta dacă eu, by the law, sunt considerat persoană cu un anumit grad de risc. (…) Am auzit nişte poveşti, zilele trecute, cu nişte colegi care au ajuns la bănci şi li s-a refuzat deschiderea unor conturi pe veniturile parlamentare. Deci, suntem într-o altă zonă, în care nu ne-am gândit vreodată că vom putea ajunge”, a afirmat Cazanciuc, citat de Agerpres.

Proiectul prevede că societățile cu acțiuni la purtător au un an și jumătate la dispoziție să efectueze conversia la acțiuni nomitative (la vedere), iar în caz contrar vor fi dizolvate:

„În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni înregistrată în registrul comerțului până la această dată efectuează conversia acțiunilor la purtător în acțiuni nominative și depun actul constitutiv actualizat la oficiul registrului comerțului. Neîndeplinirea până la expirarea termenului prevăzut la alin. 1 (…) atrage dizolvarea acestora”, prevede proiectul de lege.

În România, un caz de firmă cu acțiuni la purtător a fost cel al societății de construcții de drumuri Tel Drum. Procurorii DNA l-au acuzat pe președintele PSD Liviu Dragnea ca fiind cel care controla de fapt Tel Drum, dar acesta a negat mereu orice legătură cu firma. Între timp, Tel Drum a intrat în insolvență în ianuarie 2018. În decembrie 2017, Tel Drum și-a declarat acționarii, printre ei nefigurând la momentul repesctiv, în mod direct, Dragnea.

O altă modificare adusă propune măsuri de precauţie privind clientela în momentul în care se efectuează o tranzacţie ocazională a cărei valoare este de „cel puţin 15.000 de euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care par a avea o legătură între ele„, față de 10.000 euro cât prevedea proiectul în forma inițială.

„Într-adevăr am purtat ample discuții, însă în cele din urmă această lege a ajuns sa fie mutilată, astfel că acum transpunem partial directiva”, a declarat în plen senatorul USR Gheorghe Dircă.

Dacă amendamentele aduse de PSD-ALDE proiectului Guvernului PSD-ALDE vor altera transpunerea completă și corectă a directivei din 2015, Comisia Eurpeană va avea argumente în plus în fața Curții de Justiție a UE pentru a obține condamnarea României la plata unor amenzi care doar până acum s-ar ridica la circa 2,7 milioane de euro, cu posibilitatea de a crește, în timpul exercitării mandatului României la Președinția Consiliului UE, în prima jumătate a anului 2019, o situație jenantă pentru țara noastră.

Asta mai ales după ce, în 23 august 2018, într-o scrisoare oficială, agentul României la Curtea de Justiție a UE, subsecretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe Radu Canțăr a dat asigurări CE că România va îndeplini întocmai și nealterat cerințele directive europene pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

„Autorităţile române doresc să asigure Comisia că au în vedere obligaţia de a nu aduce atingere obiectivelor directivei prin măsurile pe care acestea le iau până la intrarea în vigoare a cadrului normativ pentru transpunerea Directivei 2015/849/UE. Faţă de aceste noi elemente învederate, autorităţile române doresc să adreseze Comisiei rugămintea de a le acorda răgazul de timp până la jumătatea lunii octombrie a.c. pentru a adopta şi publica în Monitorul Oficial al României proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, a scris Radu Canțăr către Bruxelles în 23 august.

Canțăr, un avocat din Craiova, a fost numit în luna mai 2018, de premierul Viorica Dăncilă, în funcția de agent guvernamental al României la CJUE. Practic el va juca rolul avocatului României în instanța de la Luxemburg și va avea un prim examen greu acolo, în acest caz în care Comisia Europeană cere condamnarea României pentru netranspunerea directivei UE amintite.

Dăncilă, Toader și Negrescu, la Bruxelles

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, urmează să se deplaseze miercuri, 26 septembrie, până la Bruxelles, pentru a discuta cu comisarul european pentru justiție, Vera Jourova (Cehia, ALDE Party), despre cauza C-549/18, deschisă de Comisia Europeană la CJUE, pentru faptul că România a nu a transpus Directiva 2015/849/UE pentru prevenirea și combatarea spălării banilor și finanțării terorismului. Slabe șanse, însă, de a mai schimba mare lucru în această fază, pentru că deja Curtea de Justiție a UE a fost sesizată oficial la 29 august 2018 de către CE că România nu și-a îndeplinit obșigația de transpunere de directivei contra spălării banilor.

„Vă informăm că la data de 26.09.2018 (ora 11.00, Bruxelles) vor avea loc consultări între autoritățile române și comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova, care vor privi, între altele, cauza mai sus menționată” – i-a scris Victor Negrescu președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pe data de 19 septembrie 2018. Scrisoarea nu este semnată de Negrescu, ci de un secretar de stat din subordinea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Cristian Winzer, în numele șefului său.

Ministrul Negrescu (prin acest Winzer) îi spune lui Tăriceanu că proiectul de lege, în forma plecată din Guvern, avea scopul de a „transpune integral” Directiva 2015/849/UE.

„Vă adresăm rugămintea de a desemna un reprezentant al Senatului la consultările cu doamna comisar Vera Jourova. Permiteți-ne să subliniem că este important ca persoana desemnată pentru a participa să poată exprima puncte de vedere care angajează instituția reprezentată și să fie împuternicită să ia decizii și să își asume responsabilități în numele acesteia în legătură cu chestiunile ce vor fi puse în discuție” – îi solicită ministrul Victor Negrescu (PSD), președintelui ALDE România și al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în scrisoarea intrată în posesia HotNews.ro.

Problema este că odată depusă acțiunea Comisiei la CJUE, nu mai pot fi făcute prea multe pentru ca România să evite o condamnare în instanța UE, pentru că deja CE a apucat să ceară instanței UE sancțiuni pecuniare sub forma sumei forfetare împotriva României. Asta a recunoscut-o și ministrul Victor Negrescu într-o scrisoare către Dragnea din 19 iulie, prezentată de HotNews luni dimineața:

„(…) Subliniem că în situația în care Comisia propune prin cererea introductivă de instanță sancțiuni pecuniare care îmbracă forma unei sume forfetare, iar statul membru vizat s-ar conforma după momentul sesizării efective a CJUE, nu ar mai putea interveni desesizarea Comisiei justificată exclusiv de conformare, iar instanța UE ar putea aplica sancțiuni pecuniare sub forma unei sume forfetare”.

De asemenea, la Bruxelles, miercuri, va merge și premierul Viorica Dăncilă, din câte a relatat europarlamentarul Maria Grapini (membră a grupului S&D, din care fac parte și europarlamentarii PSD și din care a făcut parte Dăncilă).

Dăncilă va participa la o ședință a grupului europarlamentarilor S&D pentru pregătirea ședinței din 3 octombrie din Parlamentul European, de la Strasbourg, când va fi dezbătut un proiect de rezoluție privind situația din România, inclusiv protestele masive din 10 august, reprimate dur de Jandarmerie.

„Doamna prim-ministru vine la dezbaterea de miercuri din grup. După aceea va fi şi o acţiune cu Ziua Mondială a Turismului, unde va fi prezentă împreună cu preşedintele Tajani (Antonio Tajani, preşedintele PE – n.r). Şedinţa noastră de grup este de la ora 09.00”, a declarat, luni, pentru Mediafax, europarlamentarul Maria Grapini.

„Există această cutumă ca înainte să fie o dezbatere în plen, grupul politic din care face parte Guvernul statului membru să aibă o dezbatere în cadrul grupului. Grupul politic din care face parte Guvernul unui stat este foarte interesat să ştie detalii, pentru că în plenară nu se pot discuta toate şi să fie pregătit grupul să vadă ce poziţie are, pentru că fiind din aceeaşi familie politică ar trebui să găsească mijloace să susţină Guvernul. Şi atunci este interesat să aibă o discuţie mai detaliată, mai largă”, a mai spus Grapini, citată de Mediafax.

Tehnic, pentru redactarea proiectului de lege privin spălarea banilor principalul minister inițiator a fost Ministerul Justiției. Și ministrul Justiției, Tudorel Toader, va merge la Bruxelles, pe 26 septembrie, unde se va „alătura delegației guvernamentale”, conform programului său oficial.

Până pe 29 octombrie 2018, Guvernul României trebuie să-și depună memoriul de apărare în acest caz. La acest termen se mai adaugă 10 zile, termen pentru considerente de distanță, timp în care ministrul Afacerilor Europene, Victor Negrescu, mai speră să aibă o lege adoptată și publicată în Monitorul Oficial pentru combaterea spălării banilor.

​România riscă să i se aplice amenzi de milioane de euro printr-o condamnare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în timp ce va deține Președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019 – l-a avertizat recent ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu (PSD), pe președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, în două scrisori intrate în posesia HotNews.ro și prezentate luni. Motivul unei eventuale condamnări a României îl constituie neadoptarea legii de prevenire și combatere a spălării banilor de către România, pentru întârzierea căreia social-democratul Negrescu a indicat printre responsabili Ministerul Justiției, condus de Tudorel Toader, susținut de ALDE. Și premierului Viorica Dăncilă i-a transmis MAE note de informare privind necesitatea promovării rapide a proiectului legii împotriva spălării banilor.