​DOCUMENT Cum vrea PNL să modifice Constituția după referendumul din 26 mai, convocat de Iohannis

​Liberalii au gataproiectul de lege de revizuire a Constituției în sensul rezultatelor referendumului convocat de Iohannis, documentul fiind transmis parlamentarilor USR, UNMR, PMP și Pro România. Pentru a putea declanșa procedura este nevoie de cel puțin 116 parlamentari, PNL având doar 96.

„Am trimis-o celor de la USR, Pro România, UDMR și PMP proiectul. Așteptam comentariile lor și ar fi un gest de maximă responsabilitate să susținem în Parlament, în inițiativa de modificare a Constituției, pactul semnat la Cotroceni”, a declarat liderul deputaților liberali, Raluca Turcan. (consultă aici documentul)

Întrebările la referendum și rezultatele au fost:

• Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție? DA – 6.459.383 de voturi
• Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, corelat cu extinderea dreptului de a ataca Ordonanțele de Urgență direct la Curtea Constituțională? DA – 6.477.865 de voturi

Astfel, PNL a propus în proiectul de lege de revizuire a Constituției modificarea articolelor după cum urmează:

Articolul 37

• Forma actuală: (1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3) .
  (2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.”
• Forma propusă: introducerea alineatului (3) Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

Articolul 38

• Forma actuală: „În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.”
• Forma propusă: „În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European. Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.”

Articolul 73

• Forma actuală: „(3) Prin lege organică se reglementează: […] i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective; ”
• Forma propusă: „Prin lege organică se reglementează: […] i) acordarea amnistiei sau a grațierii colective. Acordarea amnistiei sau a grațierii colective pentru fapte de corupție este interzisă.”

Articolul 74

• Forma actuală: alin.(2) și alin.(3): […] „(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea. (3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.”
• Forma propusă: […] „2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea. Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a deputaților sau a senatorilor amnistia şi graţierea colectivă, cu privire la faptele de corupție.
  (3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată. Nu pot face obiectul inițiativei legislative a Guvernului amnistia și grațierea colectivă, cu privire la faptele de corupție.”

Articolul 94

• Forma actuală: „Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: […] d) acordă graţierea individuală.”
• Forma propusă: Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: […] d) acordă graţierea individuală. Acordarea grațierii individuale pentru fapte de corupție este interzisă.”

Articolul 116

• Forma actuală: alin.(6): „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”
• Forma propusă: „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, în domeniul legilor organice având obiectul de reglementare prevăzut de articolul 73 alin.(3) lit. h), i) și l), nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

Articolul 146

• Forma actuală: lit.a) și lit.d): „a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;” […] „d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului.”
• Forma propusă: „Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: [..] a1) se pronunţă asupra constituţionalităţii ordonanțelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Avocatului Poporului.”
  [..] d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.