VIDEO INTERVIU Cum vrea Emil Boc să continue modernizarea Clujului? Lucrările pentru un tronson de metrou pot începe în perioada 2022-2024/ Vrem să plantăm 100.000 de copaci până în 2030

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, își dorește ca orașul său “să rămână pe primul loc, așa cum este astăzi, în foarte multe domenii, să-și mențină avantajele competitive, să fie un oraș de referință în materie de calitate a vieții în țară și în străinătate”. Primarul Clujului a discutat, într-un interviu acordat HotNews.ro, despre când ar putea clujenii să circule cu metroul, despre transportul metropolitan, prima stradă smart din Romania și planul de a o extinde în mai multe cartiere ale orașului, despre proiectul “Clujul Verde” și calificarea în finala competiției “Capitala Europeana a Inovării”, dar și despre cum s-a pregătit din timp pentru ca elevii să se întoarcă în siguranță la școală începând cu luna septembrie. “Salarii bine plătite – este ținta numărul 1 pe care o avem în continuare”, a declarat Emil Boc. Iar despre Untold și Electric Castle, Emil Boc spune că “normal că ne lipsesc tinerii aceștia minunați. În primul rând, ne lipsește atmosfera aceasta inegalabilă și unică. Vă spun, nu există asemenea atmosferă, cred, nicăieri în lume”.

*Urmărește interviul integral la finalul articolului

Idei principale:

• Ca principiu, ne dorim așa: Clujul să rămână pe primul loc, așa cum este astăzi, în foarte multe domenii, să-și mențină avantajele competitive, să fie un oraș de referință în materie de calitate a vieții în țară și în străinătate.
• Nu este proiect mai important în țară pentru România în următorii ani decât menținerea acasă a românilor. Este cea mai importantă resursă umană a planetei, resursa umană.
• Pe mobilitate – tren metropolitan, centură metropolitană și metrou. Aceste mobilități alternative la mașină.
• Centura metropolitană este pentru a scoate traficul greu complet din oraș, de pe toate axele. Așa cum autostrada Transilvania, cei 54km ne-au ajutat să scoatem traficul greu din municipiul Cluj-Napoca pe o anumită axă. Acum trebuie ca tot orașul să fie ferit de traficul greu, care nu mai trebuie să tranziteze prin niciun colț al orașului și această centură metropolitană, la care lucrăm acum, trebuie să fie finalizată.
• Avem 100 de noi hectare de spații verzi în pregătire, 100 de milioane de euro alocați, cei mai mulți din fonduri europene, pentru că de acum lucrăm pentru ceea ce înseamnă exercițiu în 2021 și 2027, ca la Cluj să nu scadă calitatea vieții.
• Clujul are astăzi 50% din flota de transport verde, nepoluantă – autobuze electrice, tramvaie, troleibuze. Continuăm această extensie, obiectivul este ca în 2026, sau 2028 cel mult, să avem întreaga flotă de transport în comun a orașului nepoluantă, verde, tocmai pentru a oferi cetățeanului o calitate a vieții.
• Trenul metropolitan va folosi calea ferată existentă prin crearea unor stații intermediare pe raza municipiului Cluj-Napoca, astfel încât oamenii să ajungă mult mai ușor dintr-o parte în alta a orașului, chiar și în aeroport. Acesta, repet, va fi implementat mult mai repede pentru că studiul de fezabilitate va fi gata într-un an de zile maxim și, astfel, în 2022 putem trece la execuția propriu-zisă a lucrărilor trenului metropolitan, pentru că nu sunt complicate, inclusiv achiziționarea de rame de transport. Nu sperăm să apară asemenea resurse financiare atât de valoroase din partea Uniunii Europene prin acest gest extraordinar de solidaritate pe care îl face cu țările membre, să împrumute în numele Uniunii Europene bani pentru dezvltarea țărilor din UE și atunci, trenul metropolitan va putea fi operațional la nivelul anului 2023-2024. Metroul, în orizontul 2024-2025.
• Suntem o primărie care a absorbit de trei ori mai mulți bani decât erau alocați. Secretul este… nu este un secret. E ceea ce știe fiecare de acasă de la mama, ce ne-a învățat. Că dacă muncești, ies rezultate, dacă nu muncești, nu ai rezultate. Trebuie să îți dai interesul și să nu lași… lasă că fac mâine, că mâine ori nu mai trebuie făcut, ori face altcineva.
• Da, avem 100.000 de copaci în plan să plantăm până în 2030. Am început acest demers, suntem pe drumul corect. Ne trebuie și spații, dacă doriți să avem calitatea vieții, în materie de parcuri.
• Vrem să oferim tuturor cetățenilor din fiecare colț al orașului șansa de a se bucura de beneficiile tehnologiei. Ce conține aceasta, smart, pietonală cu arbori plantați, cu stații de încărcare pentru mașini electrice, cu stații de încărcare pentru trotinete, pentru biciclete, cu băncuțe smart în care poți să îți încarci inclusiv telefonul, cu panouri solare, cu iluminat led, cu toate facilitățile pe care un om le întâlnește atunci când merge afară, într-o capitală europeană, le găsește la el în cartier, nu trebuie să vină până în centrul Clujului.
• Din 3 august am dat bani școlilor, am făcut rectificare de buget, să aibă toate echipamentele pe 14 septembrie deja cumpărate, să poată desfășura învățământul hybrid online, pentru că ei nu vin la școală. De asemenea, după aceea am pus bani la salubritate pentru tot ce înseamnă salubrizarea curților școlilor, am cumpărat cele necesare prin intermediul școlilor pentru dezinfectarea spațiilor de clasă, pentru asigurarea de dezinfectanți, pentru tablete pentru elevi (le-am cumpărat încă din luna aprilie).
• Clujenii, practic, mi-au oferit șansa de a lucra în folosul lor, m-au ajutat când mi-a fost cel mai greu și nu credeam în 2012 că voi fi reales după perioada de criză economică. Dar clujenii nu m-au uitat, așa încât nici eu nu am să-i uit niciodată, pentru că m-au inventat și reinventat politic aici la Cluj-Napoca și asta este prima mea opțiune, indiscutabil.
  
  Urmărește fragmente din interviu:

Domnule primar, Clujul a avut o evoluție spectaculoasă în timpul mandatelor dumneavoastră. Spuneți-ne, vă rog, în primul rând ce planuri aveți pentru următorul mandat?

Emil Boc: Știți cum spune romanul? „Cele bune să se adune, cele rele să se spele”, adică să continuăm lucrurile bune și să corectăm lucrurile care n-au funcționat. Nimeni nu-i perfect pe lumea asta. Sunt convins că și noi la Cluj avem o grămadă de lucruri care pot fi îmbunătățite. Dar ca principiu, ne dorim așa: Clujul să rămână pe primul loc, așa cum este astăzi, în foarte multe domenii, să-și mențină avantajele competitive, să fie un oraș de referință în materie de calitate a vieții în țară și în străinătate. Din această perspectivă, știți că Banca Mondială a spus, în urma studiului efectuat, că dacă românii ar alege să se mute într-un oraș, ar alege în primul rând Cluj-Napoca. E un lucru pe care noi îl tratăm cu maximă seriozitate și ca filosofie de ansamblu lucrăm pe această componentă: creșterea calității vieții în oraș. Asta ține de multe lucruri. Unu, salarii bine plătite – este ținta numărul 1 pe care o avem în continuare. Cele mai multe salarii bine plătite vin din domeniul inovării, al tehnologiei, al artelor creative care îmbină inovarea cu dimensiunea creativă și toate acele industrii conexe care se bazează pe inteligența artificială sau pe inovare și profită de avantajul talentelor care există în acest oraș, fundamentat pe universitate. Deci, de departe, această componentă este prima prioritate, care e și cel mai important avantaj actual al Clujului. Ce trebuie să știm cu toții este că aceste lucruri nu se întâmplă de la sine și nu se mențin de la sine.

Îmi amintesc că citeam, când era fetița mea mică, îi citeam „Alice în Țara Minunilor” și educatoarea mi-a zis să-i citim în engleză ca să învețe mai ușor limba engleză. Și acolo începe cu o frază care pe mine m-a impresionat, din povestea „Alice în Țara Minunilor”, zicea regina către Alice „You have to move very fast just în order to stay in the same place”. Adică trebuie să te miști foarte repede doar să rămâi în același loc. Mai exact asta trebuie să facă Clujul și asta e prima prioritate pe care o avem: să ne mișcăm în continuare foarte repede doar ca să ne menținem locul pe care l-am câștigat. A doua prioritate este ceea ce înseamnă menținerea talentelor la Cluj. Eu am o teză pe care o susțin oriunde pot – la Uniunea Europeană, la Comitetul European al Regiunilor, în Parlamentul European, la întâlnirile naționale ale Asociației Municipiilor, cu diverși miniștri, guvernanți – și spun că nu este proiect mai important în țară pentru România în următorii ani decât menținerea acasă a românilor. Este cea mai importantă resursă umană a planetei, resursa umană. Știm bine și am văzut în această perioadă de pandemie că până la urmă oamenii fac diferența. Pentru mine, ca primar, cea mai importantă prioritate este ca nimeni să nu fie obligat să-și părăsească orașul din alte motive decât cele pe care le are prevăzute în Constituția Europeană, dreptul de liberă mișcare, de a-și alege un loc de muncă. Dacă dorește, dar să nu fie obligat că n-are un salariu bun aici, că n-are educație corespunzătoare, că n-are sănătate corespunzătoare, că n-are o administrație eficientă, că n-are un mediu cultural în care să se simtă bine, că n-are un cadru în care să nu fie poluare. Nu, aceste lucruri să le găsească acasă. După aia, dacă el vrea să mai meargă să trăiască și la Bruxelles sau la Viena sau la Paris sau la Lion sau, știu eu, în altă parte, ok, s-o facă, dar să știe că are aceste condiții acasă și la scară mare în România. Pentru că, repet, România va reuși să fie competitivă în continuare dacă va reuși să-și țină talentele și oamenii valoroși și forța de muncă.

Când vorbesc de talente și de resurse umane nu mă refer doar la cei din IT, mă refer la toți românii care au o meserie care, repet, poate adauga valoare în societate: de la cei care pun gresie sau pun pavajul pe străzi în Cluj, sau cei care, repet, sunt instalatori până la cercetători, doctori, medici, lucrători din IT, activiști. Toți, repet, reprezintă o resursă umană valoroasă a aceste țări și trebuie să rămână acasă. Deci asta e dimensiunea, repet, la care lucrez în fiecare zi și voi lucra în continuare, dacă clujenii vor acorda creditul necesar.

În al treilea rând e dimensiunea Clujului metropolitan. Asta ce înseamnă? Clujul nu mai poate rămâne în granițele administrativ existente actual, pentru că inevitabil viața merge mai departe și dacă vrei să ai salarii bine plătite, să ai calitatea vieții trebuie să te uiți la ce se întâmplă în preajma ta. Așa cum România nu este izolată, este în UE și lucrează în consonanță cu ce se întâmplă la nivel european și noi aici ne uităm la ce avem în preajmă și din această perspectivă, mobilitate și economie.

Asta ce înseamnă? Pe mobilitate – tren metropolitan, centură metropolitană și metrou. Aceste mobilități alternative la mașină. Centura metropolitană este pentru a scoate traficul greu complet din oraș, de pe toate axele. Așa cum autostrada Transilvania, cei 54km ne-au ajutat să scoatem traficul greu din municipiul Cluj-Napoca pe o anumită axă. Acum trebuie ca tot orașul să fie ferit de traficul greu, care nu mai trebuie să tranziteze prin niciun colț al orașului și această centură metropolitană, la care lucrăm acum, trebuie să fie finalizată. Și venim după aceea cu ceea ce înseamnă transportul verde, nepoluant (adică metrou și tren metropolitan) care ne va oferi alternativă la mășină, la un mediu în care să nu ne îmbolnăvim în poluare excesivă și oamenii să ajungă pe o distanță de 100km de Cluj mai ușor decât cu mașina, să poată avea un loc de muncă bine plătit. Aici vine cea de-a doua componentă: aria metropolitană permite și un master plan economic. Să știm: aici e zona pentru inovare și IT, aici e zona de manufacturier, aici e o zonă pentru agricultură. Dacă este posibil. În aria metropolitană, repet, din preajma Clujului și, lucrând cu ceilalți primari din preajmă, asigurăm și mobilitatea alternativă, dar și locuri de muncă bine plătite prin investiții pe care să le atragem. Și cel mai important lucru, investitorul să nu mai meargă la șapte primari din zona metropolitană. Merge la un singur centru de comandă format din cele șapte primării. Noi deja am început acest lucru. Avem o Asociație Metropolitană de Transport în Comun și toți din preajma Clujului au transportul oferit de municipiu.

Trecem la nivelul doi cu inelul al doilea din preajma Clujului, acum mergem pe ceea ce înseamnă trenul metropolitan, prin colaborare cu Ministerul Transporturilor – de a utiliza calea ferată existentă și de a crea mai multe stații, astfel încât, după electrificarea căii ferate Cluj-Oradea (pe care o face Ministerul Transporturilor acum) să faci de exemplu din Oradea până în aeroportul din Cluj o oră și 30 de minute, și nu peste trei ore cum este acum. Și să poți veni, repet, cu trenul din orice zonă, așa cum e în Europa. Dacă mergeți în Bruxelles, din Gare Central în 40-45 de minute ești în toate colțurile Belgiei. Noi de ce n-am avea această posibilitate ca țară, să utilizăm acest transport nepoluant, performant și eficient? Dar și ca zone metropolitane să asigurăm mobilitatea forței de muncă, pentru că inevitabil dacă toți stau în oraș ne blocăm, ajungem la congestie și atunci trebuie să găsim soluții de aerisire, utilizând infrastructura respectivă. Deci această dimensiune verde, nepoluantă este a treia mare prioritate pe care o voi avea și voi continua ceea ce am început, repet, sub rezerva creditului oferit de către clujeni, pentru a ne menține și calitatea vieții și locurile de muncă.

A patra este dimensiunea verde. Avem 100 de noi hectare de spații verzi în pregătire, 100 de milioane de euro alocați, cei mai mulți din fonduri europene, pentru că de acum lucrăm pentru ceea ce înseamnă exercițiu în 2021 și 2027, ca la Cluj să nu scadă calitatea vieții. Ori, pe de-o parte, accentul pus pe mobilitatea alternativă și accentul pe ce înseamnă dimensiunea recreativă, verde, nepoluantă face să crească, repet, în continuare calitatea vieții la Cluj. Astea sunt vreo trei, patru idei care mi-au venit în minte la întrebarea dumneavoastră.

Clujul a avut un start întârziat în ceea ce privește o administrație locală performantă: la nivelul străzilor, când ați preluat dumneavoastră primul mandat, dar și dezvoltarea economică, iar acum lucrurile s-au schimbat un pic. Oamenii vor ca totul să se întâmple repede, cu costuri mai mici și lucrări de calitate. Într-un oraș precum Clujul, care crește constant ca nivel de populație, cum reușiți să împăcăți toate aceste aspecte?

Emil Boc: E perfectă întrebarea dumneavoastră și e pe buzele multora clujeni și aici vă răspund cu ceea ce am spus mai devreme. Pentru a evita congestia, pentru a evita supraaglomerarea ne uităm la zona metropolitană, adică ce-i Floreștiul, ce-i Gilăul, ce-i Baciul, ce este Apahida, ce este chiar Jucu, Bonțida, chiar o arie de la Huedin până la Dej de 100km. Deci dezvoltarea economică și extinderea Clujului pleacă pe această axă. Dacă nu avem grijă de această dimensiune, n-am făcut nimic. Dar noi deja avem pașii pregățiți, nu așteptăm să vină momentul acela să spunem „trebuie să semnați contractele”, cum se anunță acum de UE și de România. Până în 31 decembrie 2022, dacă nu sunt semnate contractele pentru planul de rezidență urbană, România pierde banii. Trebuie să fim pregățiți până acum cu contractele semnate și pentru trenul metropolitan, să sperăm că și pentru o parte din metrou, pentru ceea ce înseamnă centurile ocolitoare, pentru ceea ce înseamnă parcurile, spațiile verzi despre care am vorbit, noile zone pietonale din oraș, transportul public pe care ne propunem să-l avem complet nepoluant. Deja Clujul are astăzi 50% din flota de transport verde, nepoluantă – autobuze electrice, tramvaie, troleibuze.

Continuăm această extensie, obiectivul este ca în 2026, sau 2028 cel mult, să avem întreaga flotă de transport în comun a orașului nepoluantă, verde, tocmai pentru a oferi cetățeanului o calitate a vieții. Și răspunzând acum la prima parte a întrebării dumneavoastră, amintiți-vă anii ’92-2004. Au fost 12 ani de administrație care s-a concentrat pe cu totul și cu totul altceva decât pe prioritățile oamenilor din oraș. A fost dimensiunea ultra-naționalistă, a fost oarecum specifică anilor ’90, dar dusă la extrem. A fost un oraș care a fost evitat de investitori pentru că era, pe de o parte, nemodernizat. Pe de altă parte, ca centru al naționalismului, nimeni nu venea să-și aducă investiile într-un loc nesigur și în al treilea rând, nu s-a fructificat deloc avantajul competitiv al orașului. Din nefericire, vechea administrație a Clujului n-a avut nici măcar o întâlnire cu toți rectorii universităților clujene. Or, universitățile sunt cel mai important avantaj pe care îl are acest oraș. De acolo încep talentele, de acolo încep locurile de muncă bine plătite, de acolo începe atracția de investitori, de acolo începe viața în oraș, de acolo încep toate. Or, cât tu nu colaborezi cu universitățile care sunt motorul principal, evident că nu poți să ai o strategie coerentă. Exact lucrul ăsta l-am făcut când am venit în 2004. Am făcut o strategie cu universitățile clujene, pornind de la sprijinul pe care ni l-a acordat Facultatea de Științe Politice și Administrație Publică și strategia după aceea a fost urmată pas cu pas, adică nimic din ce se întâmplă în oraș nu se întâmplă întâmplător. Este parte a unui plan. Și după aceea am avut acest plan cu universitățile și talentele, sunt cea mai importantă resursă a orașului. Am pus după aceea în puzzle câte o componentă în fiecare an, în fiecare moment și ne-am uitat la economie. Până în acel moment industria grea, pornind de la moștenirea comunistă, era baza orașului, acel CUG, marile platforme industriale de tip comunist, care aveau trecere în perioada comunistă pentru că exista piața aia caer, își vindeau țările între ele produsele.

Pe vremea comunismului acest lucru s-a diminuat brusc, până la eliminare, până la pierderea și închiderea lor, la un morman de fiare vechi. Eu n-am preferat să ajungem un morman de fiare vechi cu orașul și atunci am spus: „Cum putem reconverti ceea ce se vinde în momentul de față și unde avem noi resurse?”. În inovare, în IT, în partea aceasta de arte creative, pe partea de talente, de servicii conexe, servicii suport și atunci noi n-am urmat exemplul altora care imediat ce au zis? „Dom’le, ce facem? Hai să facem mall-uri”. Toate platformele industriale le-au convertit în mall-uri și în blocuri de locuințe. Prima dată, ca oamenii să meargă la mall sau să-și cumpere locuințe trebuie să aibă bani, că primul principiu este “prima dată produce, ca să ai ce împărți”. Că dacă n-ai ce cheltui de unde Dumnezeu să mergi și la mall, să-ți cumperi și locuință? Și atunci am inversat ordinea de priorități și am acordat pe acele platforme în primul rând să creăm clădiri de birouri clasa A, unde să vină investitorii din domeniul inovării IT-ului, că aceia nu vin cu tirul, vin doar cu o geantă diplomat și trebuie să găsească un office cu green bulding, cu acreditare verde, unde să aibă toate facilitățile ca la Londra sau în Silicon Valley. Asta am făcut și Clujul a devenit un pol, un hub cum îi spunem noi, al inovării național și european recunoscut. De aceea am ajuns în finală la Capitala Europeană a Inovării astăzi, pentru că am lucrat 14 ani că să ajungem acolo și să câștigăm acest profil și să fim un fel de Silicon Valley al Europei Centrale și de Est, prin accentul pus pe talente. Dar, repet, asta n-a fost peste noapte, a fost produsul unei munci de aproape 14 ani de zile – să ajungem cu strategia aici.

Acum, în mandatul următor, provocarea este next level. Să trecem la nivelul următor cum? Dacă până acum, în domeniul acesta al inovării în principiu noi am lucrat pentru alții, acel lon în IT, adică firmele din Silicon Valley aveau aici parteneri care lucrau pentru ei. Era chestiunea aceasta de „Made în Cluj-Napoca” – „fabricat în Cluj-Napoca”. Următorul nivel este „Invented în Cluj-Napoca” – „inventat în Cluj-Napoca” și lucrează ăia din alte părți ale lumii pentru cei care au inventat lucruri în Cluj-Napoca. Acum putem, suntem pregățiți să trecem la acest nivel următor „Invented în Cluj-Napoca”, adică inventat aici, nu doar produs de către cei care au inventat în altă parte. Deci asta e chestiunea, până la urmă, de strategie și asta cred eu că trebuie să facem fiecare dintre noi ca primar, să ne uităm la comunitatea noastră, să vedem care e evantajul ăla competitiv, să ne consultăm cu specialiștii în domeniu, să facem o strategie, după care să ne ținem de ea. Și să lucreze în fiecare zi, că asta nu-i o muncă din asta pe care s-o faci în schimburi, odată la șase luni. Nu, trebuie să munceșți în fiecare zi să urmărești implementarea ei.

Va fi Clujul primul oraș din România, după București, care va avea metrou? Cam care e scenariul pesimist și scenariul optimist în ceea ce privește perioada de timp în care Clujenii vor circula cu acest metrou?

Emil Boc: Nu e un proiect ușor. E complicat.. atât infrastructura, pentru că fiind un oraș istoric ai tot felul de obstacole care țin de dimensiunea respectivă. Dar e necesar, pentru că acolo vom avea mobilitate alternativă la mășină și evident că te sufoci. Și atunci, am gândit aceste 2 proiecte integrate. Trenul metropolitan va folosi calea ferată existentă prin crearea unor stații intermediare pe raza municipiului Cluj-Napoca, astfel încât oamenii să ajungă mult mai ușor dintr-o parte în alta a orașului, chiar și în aeroport. Acesta, repet, va fi implementat mult mai repede pentru că studiul de fezabilitate va fi gata într-un an de zile maxim și, astfel, în 2022 putem trece la execuția propriu-zisă a lucrărilor trenului metropolitan, pentru că nu sunt complicate, inclusiv achiziționarea de rame de transport. Asta e prima componentă. La metrou, termenul este de 24 de luni de realizare a studiului de prefezabilitate și de fezabilitate. Am semnat contractul în februarie anul acesta, dar acum, văzând planul de rezidență urbană, am cerut câștigătorilor licitației să urgenteze realizarea acestor planuri ca noi să putem declanșa în 2022 licitația și să avem contractul semnat până la sfârșitul anului, să putem beneficia de o parte din fondurile europene din planul de rezidență urbană. Aici am grăbit lucrurile pentru că ni s-a oferit șansa de finanțare mai repede decât am crezut. Nu sperăm să apară asemenea resurse financiare atât de valoroase din partea Uniunii Europene prin acest gest extraordinar de solidaritate pe care îl face cu țările membre, să împrumute în numele Uniunii Europene bani pentru dezvltarea țărilor din UE și atunci, trenul metropolitan va putea fi operațional la nivelul anului 2023-2024. Metroul, în orizontul 2024-2025. O prima componentă ar putea să intre în lucru. Noi ne-am pregătit de un orizont de 10 ani. Dacă vin banii europeni am putea demara lucrările, repet, nu să se circule, pentru că vedeți, e o lucrare complicată, dar demararea lucrărilor să poată începe pe măcar un anumit tronson la nivelul anului 2022-2024.

În acest an, după ceva vreme, Clujul a trăit fără festivalurile Untold și Electric Castle. S-a simțit lipsa lor în oraș?

Emil Boc: Răsuciți cuțitul în rană, știți cum se spune la noi. Normal că ne lipsesc tinerii aceștia minunați. În primul rând, ne lipsește atmosfera aceasta inegalabilă și unică. Vă spun, nu există asemenea atmosferă, cred, nicăieri în lume, mai ales prin plasarea acestui festival, aici într-un oraș care a fost catalogat de Uniunea Europeană ca fiind cel mai primitor oraș din Uniunea Europeană cu cei care ne vizitează. Un oraș deschis, ospitalier, cu o infrastructură cum nu cred că mai este în lume, stadion, Sală Polivalentă, accesabilitate din toate părțile. Repet, dincolo de asta este, repet, ceea ce au adus tinerii, ca energie pozitivă, ca și comportament, ca mod de a te simți, de a te distra, că la început au fost mari rețineri, când am aprobat acest festival. Spuneau „Domnule, vai, ce o să fie! O să fie un dezastru în oraș”. Nu. Am intuit că actuala generație este una cu un nivel de conștiință civică și de percepere a distracției complet diferită de ceea ce noi avem impresia că se întâmplă. Și vă dau un exemplu: la prima ediție niciun coș de gunoi, nici o bancă din Parcul Central unde au trecut peste 300.000 de oameni nu au fost distruse sau niciun leagăn de copii care erau în parcul pentru copii într-o zonă apropiată nu a fost afectat. Asta a arătat calitatea oamenilor care vin la asemenea festivaluri și care mi-au întărit convingerea că România are viitor și că tinerii pe care îi avem astăzi nu sunt ca noi, că nici noi nu am fost ca părinții noștri. Dar sunt și au acel bun-simț necesar prin care să se simtă bine într-un oraș, să se distreze în maniera acestei muzici pe care noi nu am avut-o în generația noastră, dar repet, acum este la modă și ne-a lipsit în primul rând energia pozitivă dată de acești minunați oameni.

Din punct de vedere economic, evident, numai la prima ediție au intrat în economia locală peste 20 milioane de euro. Sunt convins că în edițiile următoare a fost mult mai mare contribuția. Unii spun chiar de 50 milioane de euro intrări în economie pe o parte sau alta. Acești bani nu au mai intrat în economia locală, deci din acest punct de vedere să spunem că e o pierdere, dar până la urmă, nu aia e cea mai importantă. Pierderea este cea legată de energia pozitivă și de atmosfera pe care o aduceau în oraș acești tineri. Îi așteptăm la anul să se distreze dublu. Sunt convins că până la anul se vor rezolva problemele acestea legate de pandemie și ne vom revedea cu bine la Untold 2021 după pauza aceasta de un an, ca de altfel și la Electric Castle, un eveniment de aceași forță și consistentă. TIFF-ul, Festivalul Internațional de Film Transilvania, a rezistat pandemiei și a învins pandemia, a fost organizat. Primul festival din Europa de profil care a fost organizat și i-am felicitat. Au fost o reușită totală și Jazz în The Park și celelalte evenimente pentru că, repet, este o componentă a calității vieții. Când am vorbit de calitatea vieții nu m-am referit doar la educație, nu mă refer doar la sănătate, nu mă refer doar la infrastructură sau mediu. Mă refer și la componenta această de distracție, să ai acces la acte culturale de calitate, așa cum ai fi oriunde în Uniunea Europeană.

Primăria Cluj-Napoca este în topul administrațiilor locale la accesarea de fonduri europene. Spuneți-ne, vă rog, care este secretul?

Emil Boc: De ce multe primării nu reușesc să facă acest lucru? Eu nu mă uit în grădina altora, că am atâtea în cap, atâtea la mine acasă de făcut încât eu sunt încă nemulțumit de ceea ce am făcut și puteam să mai fac. E adevărat că în această privință, prin munca colegilor mei, suntem o primărie care a absorbit de trei ori mai mulți bani decât erau alocați. Sunt convins că și alte primării au făcut, nu am acum o evidență națională, știu că și Oradea și Alba-Iulia și Timișoara și Arad, colegii mei s-au mișcat foarte bine și au făcut o treabă minunată. Secretul este… nu este un secret. E ceea ce știe fiecare de acasă de la mama, ce ne-a învățat. Că dacă muncești, ies rezultate, dacă nu muncești, nu ai rezultate. Trebuie să îți dai interesul și să nu lași… lasă că fac mâine, că mâine ori nu mai trebuie făcut, ori face altcineva. Nu, aici e o chestiune care trebuie să se bazeze pe o strategie din timp, să fii informat ce se finanțează și să pregătești proiectele. Degeaba aștepți să apară 2021, când se vor aproba toate planurile și de atunci să începi planurile de prefezabilitate sau de fezabilitate, că deja ești la mijlocul perioadei și nu mai ai când să depui proiectele. Până când să le depui, se închide call-ul de depunere. Toate aceste lucruri să le lucrezi din timp. Să vezi, “ce am eu nevoie? Ok, 100ha de spații verzi se finanțează? Se finanțează. Care? Acestea. Bun. Aici încep prima dată să fac studiile de fezabilitate sau concursuri de soluții”.

Sau blocurile de locuit, avem o problemă, trebuie să le reabilităm. Nu aștept să se deschidă call-ul acela și după să dau drumul să fac studiile necesare. De acum am pornit o licitație pentru 100 de blocuri care să fie modernizate. Bun, nu ies fonduri europene, mă duc pe bugetul local, dar problema trebuie oricum rezolvată. Trebuie să o fac. Și atunci, dacă pornești în maniera această și lucrezi din timp, cu siguranță și rezultatele se văd la urmă. Dacă însă aștept să vină ploaia și zic să văd unde pun sămânța, nu mai merge niciodată treaba. Ați menționat și mai devreme despre proiectul Clujul Verde. Ne puteți spune un pic despre el? Investiția este mare, pe 100 ha și presupune plantarea a 100.000 de copaci. E altă componentă a Clujului verde. Eu am uitat iarăși ce limbă vorbește Uniunea Europeană, ce finanțează Uniunea Europeană și mă uit de sus în jos. La nivel planetar e clar că UE a devenit oaza de prosperitate, democrație și de referință a întregii planete. E adevărat și SUA sunt pilonii fundamentali a ceea ce înseamnă civilizație democratică, dar în afară de SUA, Canada, să spunem te mai uiți puțin prin Japonia sau prin Australia, Noua Zeelandă, dar și în comparație cu ele, elementul de referință este Uniunea Europeană. De aia am avut criza migrației. Pentru că toți oamenii au vrut să vină aici în principal și în America în același timp. De ce vin? Pentru că acolo se poate accede mai ușor la prosperitate, să ai un loc de muncă, să trăieșți decent, să fii respectat ca cetățean. Și atunci, dacă Europa își propune până în 2050 să devină neutră din punct de vedere climatic, este obiectivul major, strategic. 2050 e un obiectiv fundamental. Te uiți că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyn, a spus trei cuvinte: green, digital and resilience. Acolo se vor duce banii viitorului Uniunii Europene. Adică pe tot ce înseamnă green, dar green, verde înseamnă, nu ca tricoul ăsta de pe mine pe care îl am. Înseamnă transport verde nepoluant, înseamnă spații verzi de calitate nepoluante, înseamnă să ai toate tehnologiile de la gunoaie până la orice bazate pe proceduri care nu poluează, de la taximetre electrice în oraș până la autobuze electrice, ca să vorbim de transport, până la deșeuri și colectarea selectivă, să se bazeze pe proceduri și tehnici dintr-acestea, nepoluante. Acum, toată lumea când spune verde, se gândește numai la copaci.

Da, avem 100.000 de copaci în plan să plantăm până în 2030. Am început acest demers, suntem pe drumul corect. Ne trebuie și spații, dacă doriți să avem calitatea vieții, în materie de parcuri. Aici valorificăm toate spațiile publice, păduri existente pentru a le crește calitatea trebuie să fie atractive. Dau ca exemplu: am realizat pentru prima dată în Cluj-Napoca și cred că și în România, primul cimitir parc. O să vi se pară puțin cam straniu să vorbesc despre această combinație, dar ea este peste tot în Uniunea Europeană și este și la noi. L-am finalizat și din septembrie va fi și operațional, 2020. Un cimitir pe 20ha de teren, dar care nu se rezumă la un ansamblu de betoane cum arată acum cimitirele în bună parte din România din nefericire, un morman de betoane și de cavouri și de tot felul, unele mai mari, altele mai mici, o pestrițeala dintr-asta generalizată. Noi am creat un model de parc sau de cimitir parc în care îmbini cimitirul cu recreerea sau mai bine spus cu elementul de reculegere specific cimititrului. Asta înseamnă băncuțe, alei, trotuare, copaci, spații verzi, parcare unde să îți lași mășina și avem 600 de locuri pe o distanță și o suprafață mare sunt 6.000 de locuri de veci pe 20ha. Asta înseamnă că este foarte mult spațiu verde și copaci plantați, pentru a da și acea dimensiune de reculegere specifică unui cimitir. Nu vorbim în fiecare zi, dar nu putem evita. Face parte din viață. Cum nașterea face parte din viață și decesul face parte din tot ce înseamnă preocupări ale administrației. Deci intră și o asemenea gândire. Spun asta pentru că următorul concept pe care îl avem este pădurea parc. Adică am luat porțiuni de pădure din preajma Clujului și le-am pus în reanalizare pentru a crea spații de plimbare, de recreere în pădure, fără să tai copacii. Niciun copac nu se taie, dar se amenajează, repet, zone în care să te plimbi, zone de popas, trasee turistice încât să fii în siguranță și să poți merge acolo. Asta e complementar la cele 100ha de parcuri propriu-zise.

Și nu în ultimul rând, cred că suntem primii în România, am trecut la expropieri de terenuri pe care urmau să construiască blocuri că să facem parcuri. Nu-i ușor. Mă înjură lumea, mă dă în judecată, mă critică, e presiune mare financiară, dar am spus că trebuie să construim un oraș pentru oameni, nu pentru profit. Investitorii sunt respectați în acest oraș, au dreptul să facă investiții în concordanță cu planul urbanistic general și cu legea, cu respectarea condițiilor de calitate a vieții dar nu totul poate și trebuie să meargă pentru profit. Trebuie să meargă și pentru oameni, de aceea aceste spații din oraș trebuie utilizate într-un mix între interesul public și interesul privat. Și acum, am început să contruim un parc în mijlocul unui cartier al orașului unde suntem în proceduri de expropiere, am vreo 17 procese pe rol în acest moment, pentru că acolo voiau să contruiască blocuri de 11 etaje. În mijlocul unui cartier să mai îndeși niște blocuri de 11 etaje în rândul unei zone importante din Cluj-Napoca. Și am spus, legea ne permite acum și mă bucur că guvernanții au reușit să adopte aceste legi să avem posibilitatea ca, după prealabile și justă despăgubire, omul nu pleacă acasă cu mâna în buzunar, pleacă cu bani în cont, dar acolo se face parc și nu blocuri. Și, dacă nu începi această bătălie din timp, e prea târziu după aceea pentru că ajungi la sufocare. Asta înseamnă, repet, multe greutăți, multe probleme, pentru că oamenii prima dată sunt nemulțumiți. După văd că lucrurile sunt și pe partea aceasta, că țin de trecerea de la mașină pe transportul alternativ, că luăm de la mașini și dăm la pietoni și la spații publice. Nu e plăcut. Te înjură lumea, e nemulțumită, protestează, dar la sfârșit văd că lucrurile arată bine și atunci se uită partea rea.

Și aceea spun și eu, că cele rele să se spele și rămâne doar partea bună a lucrurilor. Dar, repet, aceste decizii nu le iau singur. Le iau după consultare publică deschisă larg, pe are am avut-o și în această vară și o să avem în continuare. După proiectul rezultat în urma concursurilor de soluții. Aici cred că am fost prima Primărie din România care am deschis această cale de proiect de calitate prin tehnica concursurilor de soluții. Ai calea licitație, înguste, scurte, unde ai trei participanți, trebuie doar să te lupți cu ei. S-au deschis ideea concursului de soluții între firme internaționale din întreaga UE care participă și premiez 3 proiecte și din rândul celor 3 proiecte dau nu știu cui un proiect care să fie după aceea implementat, după ce adun toți specialiștii și îmbunătățesc proiectele existente. Atunci când eșți la licittatie ai un proiect și gata, trebuie să îl implementezi pe ăla. Bine, rău, ai închis discuția. Concursul de soluții oferă șansa de a perfecționa cu toate cunoștințele și cu toți experții un proiect. Un exemplu este amenajera Someșului în oraș. A câștigat o firmă spaniolă pentru că am deschis competiția la nivelul întregii UE, așa cum este și firesc, și va fi un proiect de mare calitate în rândul proiectelor verzi despre care vorbeam, ale Clujului.

Clujul se confruntă cu o puternică presiune pe piața imobiliară. Acum sunt prețuri care rivalizează sau uneori chiar depășesc prețurile din București. Are de gând primăria să se implice pe această zonă sau va lăsa piață să regleze lucrurile?

Emil Boc: Facem exact ceea ce ne permite legea și încercăm să oferim calitate vieții pentru că până la urmă, vedeți, este o sabie cu două tăișuri. Prin faptul că am ținut foarte mult la conceptul de calitate, devii foarte atractiv. Asta se traduce și în creșterea prețurilor. Te preocupă să ai locuri de muncă bine plătite, oamenii doresc să vină. E o sabie cu două tăișuri, dar asta nu înseamnă că voi coborî standardele de calitate pentru a face concesii în detrimentul banalului, a derizoriului, a kitsch-ului sau așa. Nu, nu voi lăsa sub nicio formă cât timp voi avea un pix în mâna în calitate de primar, nu voi coborî standardele care sunt cele mai importante pentru cetățenii Clujului, să aibă servicii de calitete. Dar, ce fac eu și ce îmi permite legea este să creez cartiere noi. Atenție, nu pe domeniul primăriei neapărat, pentru că nu avem terenurile necesare dar pentru prima dată am deschis ideea că primăria, pe 246ha care nu sunt ale noastre, să elaborăm un plan urbanistic zonal și un master plan cu privire la cum să arate acel cartier de la zero. Adică să nu vină fiecare investitor, unul să construiască un bloc, altul să trântească alt bloc, altul să mai vină cu o casă, apoi stai că nu avem centru de cartier, apoi stai că strada e prea îngustă, după stai că nu avem școală, nici grădiniță, stai că nu avem cu ce ajunge acolo. Nu, am spus, nu asta înseamnă dezvoltare. Și am spus așa, noi primăria, ne asumăm să facem planul urbanistic zonal. Planul urbanistic despre care am vorbit este Soporul,un cartier de 246ha unde acum primăria lucrează la el și stabilește bulevardul de 18 metri ca să ajungă în cartier. Aici este locul pentru parc, aici este locul pentru creșă, aici este locul pentru grădiniță, aici este locul pentru școală, aici este locul unui centru de cartier. Principiul este ca nimeni să nu facă mai mult de 20 de minute pe jos, de a avea acces la cele mai importante servici de bază. De la centrul de cartier, la creșă, la grădiniță, la transport în comun. Acolo, să le ai pe toate în orizontul tău de mers pe jos în 20 de minute. Pentru că o parte din traficul din oraș e datorat faptului că trebuie să mergi dintr-un colț de oraș în celălalt colț al orașului să duci copiii la creșă sau la grădiniță. Nu e normal asta. Asta trebuie să fie acolo, în ecosistemul tău local. După, la locul de muncă, evident, mergi cu transportul în comun, că ăla nu pot să ți-l stabilesc eu în cartier. Dar toate celelalte servicii tu trebuie să le ai acolo în cartierul tău. Și asta, repet, facem în acest moment pentru a ajuta și la oferirea de spații de locuit, dar care să păstreze calitatea vieții. Și, repet, inclusiv avem în proiecții extinderea unei linii de metrou în perspectivă spre acea zonă de dezvoltare a orașului, în zona Soporului. Că în maniera aceasta gândim, noi nu putem interveni pe piață să stabilim prețurile. Nu avem acest cadru legal care să ni-l stabilească, dar prin creșterea ofertei coborăm prețurile pentru că va fi mai multă ofertă la cererea existentă.

Tocmai ați finalizat prima stradă smart din România. Spuneți-ne un pic ce oferă acest proiect clujenilor și dacă este un proiect singular sau intenționați să faceți astfel de străzi în mai multe zone ale Clujului?

Emil Boc: Iarasi, facem ceea ce în Ununea Europeană s-a întâmplat de foarte multă vreme. Așa cum eu zic de foarte multe ori, Clujul este Europa, la fel cum Berlinul este Uniunea Europeană, cum Bruxelles este Uniunea Europeană, așa sunt și în cartier, în Cluj-Napoca. Fiecare cartier este Cluj-Napoca. Adică nu ne rezumăm să modernizăm doar zona centrală pe care în bună parte am făcut-o, ci trebuie să ajungem cu modernitatea și cu calitatea vieții în fiecare colțișor al orașului și am început acel proiect pilot, intitulat „Prima Stradă Smart din România” pentru a arăta că noi ne ducem cu modernizarea în toate cartierele orașului. Asta e prima componentă. A doua este să oferim tuturor cetățenilor din fiecare colț al orașului șansa de a se bucura de beneficiile tehnologiei. Ce conține aceasta, smart, pietonală cu arbori plantați, cu stații de încărcare pentru mașini electrice, cu stații de încărcare pentru trotinete, pentru biciclete, cu băncuțe smart în care poți să îți încarci inclusiv telefonul, cu panouri solare, cu iluminat led, cu toate facilitățile pe care un om le întâlnește atunci când merge afară, într-o capitală europeană, le găsește la el în cartier, nu trebuie să vină până în centrul Clujului. Și la el acolo în cartier unde locuiește, unde are apartamentul la bloc să poată avea acces la aceste facilități specifice tehnologiei moderne, cu wireless, ca să poți să accesezi oricând laptopul sau telefonul în manieră wireless. Toate aceste lucruri, repet, le găsești pe aceste infrastructuri create și asemenea modele le multiplicăm în fiecare parte a orașului.

Vorbeati într-o postare pe facebook recent despre Cluj ca oraș al inovării, axat pe cercetare, dezvoltare a noilor tehnologii IT și toate astea pentru a crește nivelul calității vieții pentru cetățeni. Aceste proiecte v-au dus, cum ați spus și mai devreme, în finala Competiției de Capitală Europeană a Inovării. Sunteți optimist referitor la șasele de câștig?

Emil Boc: Sa fiu sincer cu dumneavoastră, simplul fapt că am ajuns în finală pentru mine înseamnă atingerea obiectivului de care vorbeam. Gândiți-vă că suntem cu Viena, cu Lyon, cu orașe foarte importante din Uniunea Europeană. Numai prezența într-o asemenea galerie ne onorează. Suntem primul oraș din Europa Centrală și de Est care accede în această fază a competiției. Noi considerăm că din acest punct de vedere deja ne-am îndeplinit obiectivul de a marca, încă o dată, dimensiunea aceasta de inovare a Clujului. Evident că facem tot ce ne stă în putință să câștigăm cât mai mult. Va fi o fază următoare unde ne vom păstra proiectul, unde vom prezenta argumentele, vom fi în bătălie, dar consider că deja noi ne-am atins obiectivul primar, acela ca de la prima participare să ajungem în finală. Gândiți-vă câte echipe care merg în Liga Campionilor la prima participare ajung să între în grupa Ligii Campionilor. Scuzați comparația un pic așa mai deplasată cu fotbalul dar cam despre asta este vorba și asta ne dă argumente în continuare să întărim dimensiunea aceasta care aduce slujbele bine plătite, slujbele viitorului, pentru că asta se leagă cu cealaltă dimensiune de educație despre care vorbeam, educație digitală care trebuie să fie fundamental schimbată ca și concepție și în România și cred că suntem pe drumul cel bun în Cluj-Napoca. Când spun educație digitală, spun așa: 90% din viitoarele slujbe vor presupune cunoștințe digitale.

Asta spune toată Uniunea Europeană. Slujbele viitorului presupun în proporție de 90% diverse abilități digitale. Astăzi, 44% din populația Uniunii Europene nu are abilități digitale sau sunt foarte limitate. Gândiți-vă România ce procent are. Mult mai ridicat de persoane care nu au abilități digitale pentru a face față unei slujbe, unei meserii sau unei profesii sau unei activități în viitor. Și atunci, trebuie să începem de la școală. Elevi, dar în egală măsură și profesori și infrastructură aferentă.

Noi ne axăm pe cele trei componente: infrastructură – deja în urmă cu 5 ani am investit multe milioane de euro să avem fibră optică la fiecare școală, rețea de calculatoare, wi-fi, totul asigurat. Acum am investit încă 3 milioane de euro pentru învățământul digital, să aibă fiecare școală dotările cu camere video, cu microfoane, cu laptopuri, să poată face învățământul hybrid. De asemenea, am cumpărat tablete deja școlarilor din luna aprilie pentru copiii care nu au acasă, să poată accede la învățământul digital sau la învățământul hybrid. Iar acolo unde avem comunități defavorizate sau părinții nu au bani am asigurat wi-fi gratuit pentru că, repet, educația viitorului nu va scăpa de componenta digitală. Aia nu mai poate fi scoasă din viața noastră. Și trei sunt profesorii. Am citit un studiu al Uniunii Europene care spunea că 65% din profesorii din Uniunea Europeană au avut primul lor contact cu învățământul digital online acum, în pandemie. Ori acest lucru, arată că încă sistemul nostru educațional nu este pregătit și atunci, atragem bani europeni acum să asigurăm pregătirea în continuare a profesorilor pentru a putea avea în învățământ online digital de calitate. Spun învățământ digital pentru ca nu se rezumă doar la învățământul hybrid, care va fi într-o formă sau alta din septembrie, ci și după ce se va termina pandemia, partea aceasta de învățământ digital va vontinua.

Adică copiii vor putea avea acces prin învățământul digital la o bibliotecă virtuală unde să vădă aceeași lecție despre teorema lui Pitagora prezentată sau predată și de alți profesori care pot preda cu un nivel mai avansat sau pe un nivel mai scăzut și fiecare își va găsi nivelul. Îi va obliga și pe profesori să își ridice gradul de pregatire pentru că vor vedea comparațiile pe care copiii le văd la alți profesori cum au predat aceeași lecție, ca să dau un exemplu cum poate fi utilizată dimensiunea aceasta a învățământului digital, că să nu mai vorbesc de abilitățile propriu-zise pe care trebuie să ți le formezi pentru a ocupa orice slujbp în viitor. Rămân la convingerea că educația este cea mai bună investiție din univers pentru că e lipsită de grija falimentului și dacă vrei să ai o cale directă de a ieși din sărăcie sau o cale directă de a-ți mări veniturile, calea este prin educație. La Cluj mă axez foarte mult pentru a-i sprijini pe cei din grupurile defavorizate de a ieși din starea în care se află, nu neapărat prin venitul minim garantat și prin hrană asigurată zilnic, care e importantă, o facem. Dar mă uit la copiii lor și le spun, nu primiți ajutor social dacă nu trimiteți copiii la școală. Copiii voștri nu o vor duce mai bine dacă nu vor avea educație pentru că nu pot să le ofer o slujbă dacă nu au niște abilități minimale și vor rămâne în starea de dependență față de stat. Și atunci, întotdeauna m-am axat pe această componentă de a sprijini pe om să iasă din situația în care se află prin propriile lui eforturi, dar cu sprijinul nostru, le punem la dispoziție instrumentele prin care să poată avea acces la o slujbă mai bună și la un salariu mai bine plătit. Rămân la convingerea că slujba este cea mai bună formă de protecție socială. Munca. Nu există decât locul de muncă, orice altceva este o poveste. Într-adevăr, trebuie să avem grijă de persoanele cu dizabilități pentru că nu și-au dorit să ajungă acolo și trebuie sprijinite ca formă de solidaritate umană sau cineva care are o problemă de sănătate trebuie sprijinit. Dar toți cei care pot munci nu au altă cale decât de a ieși din starea în care se află prin muncă, prin ceea ce înseamnă asigurarea de către noi, de către autorități să aibă acces la un loc de muncă bine plătit. Noi trebuie să le punem locurile de muncă la dispoziție, ei trebuie să le acceseze și atunci toată lumea poate trece spre acea clasă de mijloc despre care vorbeam, care ne dă stabilitatea democrației.

Clujul are unul dintre cele mai valoroase patrimonii culturale din România. Spuneți-ne un pic ce ați făcut pentru el și cum intenționați să-l protejați în continuare.

Emil Boc: Cu zăhărelul și cu biciul, adică tot ce înseamnă clădiri, inclusiv clădiri de patrimoniu și centrul orașului – prin excelență clădiri istorice monumentale – fac parte din patrimoniul nostru. Le-am spus așa: ca proprietari, aveți obligația, dragi cetățeni, să vă întrețineți imobilele pentru a fi în primul rând în siguranță, de a nu cădea acoperișul în capul trecătorilor sau să se prăbușească tencuiala și dacă voi nu realizați acest lucru de bună voie, noi impunem sancțiuni. Nu s-a putut de bună voie și atunci am trecut la impozitarea cu 500% a celor care nu zugrăvesc, nu reabilitează, nu întrețin imobilele din zona centrală. Cu asta am început, cred că acelea sunt cele mai importante clădiri. Noi am venit și cu împrumuturi, pe care le-am oferit să și le acceseze de la primărie. Unii au făcut, alții nu. Dar nu am cedat ani în șir la aplicarea acestei sancțiuni de 500% impozit față de clădirile nemodernizate și acum se vede diferența. Practic, centrul Clujului începe să arate așa cum ne-am dori să arate un centru european. În ceea ce privește clădirile publice, evident că acolo am atras fonduri europene și ne-am preocupat ca ele să fie la standardele acreditate internațional, astfel încât să răspundă așteptărilor oamenilor. Deci în primul rând am lucrat și cu partea care ține de convingere, dar și cu instrumente de convingere, constrângere atunci când n-a fost posibil.

Începeți campania într-o situație complet nouă, aceea a unei pandemii. Cum credeți că va fi în campanie și cum ați simțit oamenii până acum? Credeți că vor fi mai reticenți în ceea ce privește prezența la vot?

Emil Boc: Eu văd că peste tot în lume au loc alegeri, procesele electorale merg mai departe. E adevărat, în condițiile de siguranță și de protecție. Sunt convins că și clujenii și românii vor știi să facă față acestei situații și, așa cum se spune, mai sunt activități similare alegerilor care se derulează și în momentul de față. În aceleași condiții de siguranță și cu respectarea regulilor stabilite de autorități vor avea loc alegeri. N-am o reținere în această privință, pentru că viața trebuie să meargă mai departe. Ce trebuie să facem este să nu ignorăm realitatea în care trăim și eu cred că, dacă mai era cineva în lumea asta care zicea că nu există COVID-19, nu există epidemie, e o poveste, acum cred că s-au convins. Dacă, după relaxarea măsurilor și în Franța, și în Germania, și în Spania, dar și în România, după ce deciziile Curții Constituționale au scos, din nefericire, 5.000 de bolnavi COVID-19 în stradă și avem o explozie de cazuri după aceea, cred că această explozie de cazuri noi arată că acest COVID-19 există, că nu e o poveste. Că dacă era o poveste, dispărea de la sine. Și atunci, eu în primul rând pun și fac apel la responsabilitatea individuală a fiecărui cetățean, pentru că până la urmă ei pot rezolva această pandemie. Medicii, oricât s-ar strădui, pot scăpa situația de sub control dacă cetățenii nu sunt suficient de vigilenți să protejeze ei și să nu transmită virusul mai departe. Și de aceea și eu mă raliez la cei care susțin această triadă a bunului-simț (mască, distanțare socială și spălatul pe mâini). Dacă facem aceste lucruri și fac parte tot mai mult din cultura noastră, atunci vom depăși mai ușor perioada care urmează. Închei răspunsul la întrebarea dumneavoastră: consider că dacă nu apare ceva excepțional până în 27 septembrie, alegerile se pot derula în condiții de siguranță și cu derularea lor prin respectarea prevederilor legale. Iar în privința campaniei, eu nu consider nici că sunt în campanie, nici în afara campaniei. Fac ce fac de 4 ani de zile, de 8 ani, de 12, de când sunt primar. Fac asta în fiecare zi și atunci clujenii fac diferența, până la urmă, dacă merit sau nu. Până la urmă, este judecata lor cea care rămâne să tranșeze. Eu trebuie să muncesc pentru ei până în ultima clipă a mandatului. Care o fi aia? Vor stabili clujenii.

Tot legat de alegeri, credeți că veți obține voturi de la comunitatea maghiară din oraș?

Emil Boc: Eu nu am avut niciodată o campanie etnică sau focalizată pe grupuri. Am o campanie focalizată pe interesul public. Adică, dragi clujeni, suntem în aceeași barcă: români, maghiari, nemți, oricine trăiește în acest oraș. În al doilea rând, acest oraș este casa comună a tuturor, trebuie să ne simțim bine toți acasă, că aici locuim în fiecare zi, ne întâlnim pe stradă, la serviciu, în autobuz, la restaurante, terase. Suntem toți în aceeași barcă și în condițiile acestea trebuie să hotărâm ceea ce este bine pentru oraș. Ceea ce e bine pentru maghiari e bine și pentru români. Ce e bun pentru români e bun și pentru maghiari sau pentru un neamț. Sunt convins de aceste lucruri. Și dacă toți clădim cărămizi, punem, construim cu toții ca și comunitate, vom fi mai puternici. Din acest punct de vedere nu am o campanie focalizată pe dimensiunea etnică. Îmi derulez activitățile ținând cont de interesul clujenilor și de a pune Clujul pe primul loc, indiferent de originea etnică a clujeanului.

Cum vedeți începutul anului școlar acum? Ce măsuri ar trebui luate pentru siguranța elevilor?

Emil Boc: Noi am stabilit regulile. Dacă nu se schimbă ceva radical până în 14 septembrie, scenariul este următorul și pentru asta am pregătit toate etapele necesare și toate condiționalitățile le-am asigurat. Unu, clasele 0-4 merg la școală, pentru că nu poți să înveți alfabetul, nu poți faci numerele cu bețișoare online. Nu merge, trebuie să fii acolo, la școală. Unul într-o bancă, distanțe de un metru, defazarea pauzelor, astfel încât să nu se întâlnească copiii. Clasele 0-4 și clasele a8-a și a12-a merg la școală. Deci și cei din clase terminale, pentru că trec în ciclul următor și trebuie să le asigurăm egalitate de tratament, să poată să aibă acces egal la educație pentru că examenele care îi așteaptă la sfârșitul clasei a8-a și a12-a să-i pună în situația să dea tot ce-i mai bun din ei. Și atunci merg la școală și ei. Celelalte clase vor avea o săptămână și o săptămână. Jumătate din clasă merge la școală, jumătate stă online. Săptămâna următoare se inversează. Pentru asta, v-am spus, încă din 3 august am dat bani școlilor, am făcut rectificare de buget, să aibă toate echipamentele pe 14 septembrie deja cumpărate, să poată desfășura învățământul hybrid online, pentru că ei nu vin la școală. De asemenea, după aceea am pus bani la salubritate pentru tot ce înseamnă salubrizarea curților școlilor, am cumpărat cele necesare prin intermediul școlilor pentru dezinfectarea spațiilor de clasă, pentru asigurarea de dezinfectanți, pentru tablete pentru elevi (le-am cumpărat încă din luna aprilie). Cu alte cuvinte, noi suntem pregătiți pentru orice, cu scenariul de siguranță ca să înceapă școala. Dar, repet, am mers pe ideea că vara plug și vara sanie. Din timp, n-am așteptat să vină Guvernul să spună „faceți asta” sau „faceți aia”. Ne-au spus „e descentralizare, aveți grijă de voi”, ne-am ocupat cu Inspectoratul Școlar, cu conducerea școlilor, cu conducerea Administrației Județene, cu Comitetul Județean de Situații de Urgență și ne-am stabilit cadrul de lucru. Suntem pregătiți să începem în 14 septembrie școala, într-un scenariu de siguranță, în principiu pornind pe această componentă pe care v-am prezentat-o acum.

Și o ultimă întrebare, domnule primar, aveți în plan la un moment dat să reveniți în politică la nivel național?

Emil Boc: What? Am văzut de toate. Ce să mai văd la nivel național? Le-am văzut pe toate, le cunosc, le simt. Aici e ceea ce mă interesează pe mine în primul rând, componenta această de primar. Clujenii, practic, mi-au oferit șansa de a lucra în folosul lor, m-au ajutat când mi-a fost cel mai greu și nu credeam în 2012 că voi fi reales după perioada de criză economică. Dar clujenii nu m-au uitat, așa încât nici eu am să-i uit niciodată, pentru că m-au inventat și reinventat politic aici la Cluj-Napoca și asta este prima mea opțiune, indiscutabil.

Urmărește interviul integral: